Ziua pe care o detest nemaipomenit de mult a sosit. Luni. O nouă zi de școală. Singurul motiv pentru care m-aș duce cu plăcere la școală este Wendy. Am devenit foarte apropiate într-o săptămână. Am făcut 'noaptea fetelor' care era planificată încă din ziua în care ne-am apropiat.
Am împărtășit o groază de secrete. Am aflat multe lucruri despre ea la care nu mă ducea gândul. Este adoptată, locuiește cu mama sa adoptivă, soțul acesteia fiind plecat din țară 4 luni pe an. Are un frățior cuminte pe nume Dylan. Când am auzit cuvântul 'cuminte', îmi imaginam cum ar fi ca și Alan să fie așa.
Mi-a fost greu să-mi imaginez. 'Alan' și 'cuminte' nu se potrivesc într-o propoziție.
Părinții lui Wendy o iubesc foarte mult, dar sunt foarte protectivi. Poate prea protectivi.
Părinții ei naturali au abandonat-o la vârsta de 3 ani. Mi-a spus că nu își mai aduce aminte nimic legat de ei, nici măcar nu știe de ce i-au făcut asta. Dar acum este fericită alături de familia sa adoptiva. Îi consideră părinții ei adevărați. Îi iubește enorm.
~~
Odată ajunse la școală, fiind pauză, ieșim rapid în curtea școlii pentru a ne aprinde o țigară.
Părinții mei știau ca fumez, deși nu erau prea încântați de idee. Dar părinții lui Wendy cred că ar înnebuni dacă ar afla, de aceea fumează pe ascuns.
Stăteam liniștite pe bancă până când am observat că o fată cu păr blond se uită insistent la mine.
Am făcut ceva greșit?
Încercam să îi evit privirea dar deja era prea mult.
Privirea ei s-a mutat de pe mine atunci când în dreapta sa apare un băiat pe care îl recunosc dintr-o mie.
Am încercat să par nepăsătoare, dar în interiorul meu simțeam o tornadă de sentimente.
- Mai ai de gând să te holbezi la el?mă trezește Wendy la realitate.
- Poftim? Despre ce vorbești?
- Oricât de mult mă doare să te văd așa, aia e prietena lui deci nu avem ce face.
- Care este numele lui?
- N-am idee! Tot ce am auzit despre el este că vine din Asia, nu știu exact de unde din Asia. Nu este de mult timp aici.
Stai ce? E asiatic? Puteam să jur că este de aici. Dacă nu mi-ar fi zis Wendy, probabil că nu mi-aș da niciodată seama.
Minhyuk ni se alătură, povestindu-ne lucruri interesante despre el. Minhyuk chiar este un băiat interesant.
Odată ajunsă acasă, mănânc și mă trântesc în pat. Din cealaltă parte a camerei, mi se aude telefonul. Am primit un mesaj. Probabil e de la mama. Mă ridic fără niciun chef de viață din pat și îmi deschid telefonul pentru a vedea mesajul.
"Ia-ți ochii de la Sehun, e al meu"
Ce naiba?
M-am holbat 5 minute în continuu la mesajul primit. Mi-am dat seama imediat de către cine este trimis, dar de unde avea numărul meu?
Fără să vreau schițez un zâmbet innocent.
Deci numele lui este Sehun.
