~I knew you were trouble | Oh Sehun

Epilog

După 5 ani

Cu pași mici și mărunți pășește în cimitir. Trece pe lângă o mulțime de morminte și se oprește la unul acoperit din plin cu flori minunate.
- Wendy, îmi e dor de tine! Nu pot să accept ideea că ai plecat de lângă noi. Iartă-mă că te-am uitat. Accidentul ăla nenorocit... Dacă erai acum aici, printre noi, sunt sigură că am fii împreună tot timpul. Ești o persoană importantă pentru mine și iartă-mă că abia acum o lună am aflat de legătura puternică dintre noi. Wendy, dacă ai fii aici acum, te-aș strânge în brațe și ți-aș spune cât de mult te iubesc și cât de mult te apreciez. Nu o să mă împac niciodată cu ideea că te-am pierdut. Sper ca acolo unde ești acum, să fii fericită și să ai grijă de noi. Te iubesc, Son Wendy!

Își îndreaptă privirea către cer, iar o lacrimă plină de durere îi cade pe obrazul său fin. Așează un trandafir roșu pe mormânt și pornește mai departe..
Ajunge la un mormânt pe care nu este așezată nicio floare.

- Sehun... Sehun... De ce ai făcut atâtea pentru mine? Nu merit, Sehun. Ești persoana pe care nu o să o uit niciodată indiferent de ce se va întâmpla. Aș vrea să fiu acolo, lângă tine, să te strâng în brațe și să stau cu tine tot restul vieții mele. Nimeni nu o să acopere golul pe care l-ai lăsat înăuntrul sufletului meu, Oh Sehun. De ce m-am atașat atât de tare de tine? Pentru că te iubesc. Te iubesc din ce în ce mai mult și te vreau înapoi. Dacă nu poți venii tu înapoi, atunci ia-mă pe mine la tine.

Cade la pământ și dă frâu lacrimilor care curg neîncetat. Durerea este prea puternică, iar ea nu este în stare să-i facă față de una singură. A pierdut prea mult.
Așează alt trandafir roșu pe mormântul lui Sehun și își continuă drumul.

- Luke... Nu o să te iert niciodată... Ai omorât oamenii la care țineam cel mai mult.. Regret că te-am cunoscut, regret că m-am atașat de tine, regret că am ieșit cu tine atunci când trebuia să fiu în fața celui pe care l-am iubit și să-i spun ce simt. Când ai îndreptat pistolul spre inima ta, m-ai rănit și mai mult. De ce ai luat vieți așa ușor? De ce îți place să distrugi suflete?

Își îndreaptă din nou privirea spre cer și se uită atentă ca și cum ar aștepta un răspuns. Așeaza un trandafir negru pe mormântul lui Luke, iar apoi părăsește cimitirul în lacrimi.

Peste un an
Din perspectiva Hanei

- Arine, draga mea... Te iubesc imposibil de mult.

Un zâmbet mic îi apare pe față.

- Am fost o prietenă rea, o prietenă care te-a rănit de la început până la sfârșit, iar tu nu meritai asta. Dacă aș putea aș da timpul înapoi, dar din păcate asta nu se poate. Iartă-mă, Arine. Iartă-mă pentru că eu am fost cea care le-a luat viața persoanelor la care ai ținut cel mai mult. Nu știu ce se întâmpla cu mine în perioada aia, dar regret.. Wendy.. Întotdeauna a fost o ceartă continuă între noi două, dar doar eu eram cea care voia să continue. Sunt o persoană nenorocită, nu-i așa, Arine? Am luat viața unei persoane, iar după nu am putut să mă mai opresc.. Sehun.. Nu ai știut niciodată nimic despre el.. Sehun a dat totul pentru tine. Dacă ar putea, și-ar mai da viața de nenumărate ori pentru fericirea ta.. Iar Luke... Luke te-a iubit de la început până la sfârșit.. A fost cu tine pe tot parcursul recuperării și a fost un prieten adevărat, nu ca mine. El te-a plăcut mereu, dar știa că tu nu simți același fel de atracție față de el, așa că nu a îndrăznit să-ți spună ce simte. Când erai la spital, el a fost cel care a stat lângă tine în fiecare zi, la orice oră. În orice secundă îl găseai acolo, stând lângă tine și rugându-se să-ți revii. El nu a greșit cu nimic. Eu am făcut-o. Sunt o persoană care merită să moară din plin.

Așează un trandafir roșu artificial pe mormântul fetei care acum puțin timp a decis să-și ia viața pentru a fi lângă persoanele la care ține, Arine.

Wendy

Luke

Sehun

Arine

Măcar acum sunt toți împreună.

Vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru atenția acordată acestei cărți și pentru răbdare. Acesta este sfârșitul la "I knew you were trouble".