Capitolul 1

137 11 7
                                    

-Stați aici şi nu scoateți niciun sunet! Orice s-ar întâmpla să nu ieşiți! Vă iubesc, aveți grijă una de cealaltă, doar atât v-a rămas!
- Mami... spune una dintre fete cu ochii plini de lacrimi
Femeia se întoarse cu lacrimi pe obraji spre uşă. Deodată pe uşa intră doi bărbați. Primul se apropie de femeie şi o împuşcă. În acel moment, fetiţa cea mică, fugi spre trupul mamei sale, parcă vrând să o îmbrățişeze. Criminalul îndreptă pistolul spre fetiță, dar o lumină orbitoare apăruse în cameră. Viktoria dispăru împreună cu lumina...
                            ***
-Iar ai visat acea noapte, Kira?
-Da, dar un lucru nu înțeleg. Pe tine cum de nu te-au omorât? Ce a fost acea lumină?
-Vei afla la momentul potrivit, dar acum hai la masă.
-E ora 3 dimineața, Viktoria. Du-te să dormi!
-Eu nu dorm. Ai uitat?
-Da, ar trebui să mergi la un doctor. Poate ai puteri supranaturale.
-Ce? Eu? Nu... o să am odihnă doar după ce îi pedepsesc pe vinovații morții părinților noştri.
- Tu? Cred că ai văzut prea multe filme polițiste.
-Dormi dacă vrei. Eu plec în camera mea, am aflat de ce te mişcai în somn ca o pisică obeza care visează că fuge.
- Nu ştii tu ce abdomen perfect se ascunde sub straturile de grăsime, dar trecând peste glumă nu sunt grasă. Noapte bună acum, m-ai supărat.
- Vrei să spui "Bună dimineața"?
- Nu te mai ține deşteaptă.
                           ***
Într-o cameră întunecată, Viktoria privea nişte desene pline de durere şi suferinţă.
- Voi găsi criminalii şi îi voi distruge, la fel cum mi-au distrus familia.
- Foarte bine, Viktoria. Am ales fata potrivită.
-De ce nu îmi spui Viki?
- E un nume atât de frumos. De ce ai vrea să răpeşti vreo literă?
Figura întunecată se tot apropia de fată şi îi şopti:
- Nu te mai speri când apar, asta e bine.
- M-am obişnuit în 13 ani cu aparițiile tale dramatice.
- Vai, ce glumă bună. Acum să-ți spun ce am aflat. Criminalii vor veni în oraş peste două zile, în vechea fabrică de carne. Poftim.
Silueta îi dă fetei nişte haine negre.
- De ce îmi dai haine? Adică îmi plac, dar le am pe ale mele.
- Cum va fi primul tău pas pentru a te răzbuna, ma gândeam să ai o uniformă.
************************************ *     ****************************       *
Sper să vă placă povestea şi să vi se pară interesantă. Scuzați greşelile.

Vei arde in iad!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum