Capitolul 33

24 4 0
                                    

   Eu am terminat cel mai repede de mâncat, aşa că am plecat în camera mea. După aproximativ 15 minute mi s-a făcut sete, aşa că am coborât până în bucătărie. Eram în bucătărie şi îmi pusesem telefonul pe masă. Bucătăria se învecina cu camera în care se servea masa, aşa că inevitabil am auzit discuţia dintre Lucy şi Deivid.
     - Deivid, tu chiar ai făcut ce ţi-a zis tata? Adică mi se pare că te înţelegi bine cu Viktoria, dar ea va muri când profeţia se va îndeplini.
   Eram şocată. Deivid vorbea serios când a spus că e fiul lui Lucifer? Deodată am auzit uşa de la intrare deschizându-se.
     - O, Deivid, ce surpriză! Ai adus-o?
     - Tată, ce bine că ai venit! spuse Lucy.
   M-am uitat pe furiş ca să văd cine e acel personaj. Nu ştiam cum arată Lucifer, dar semnul de pe gâtul acelui om sau ce o fi era acelaşi cu semnul de pe sabia lui Deivid. Deci Deivid era următorul rege al Iadului. Nu-mi vine să cred! Cum am putut să am încredere oarbă în el? Am plecat în camera mea. Mi-am luat nişte lucruri şi am ieşit pe balcon. Nu puteam să ies pe uşă fiindcă probabil m-ar fi văzut. Ieri, Deivid mi-a dat o hartă. Acea hartă ar trebui să mă ducă la Kira.
   Fără să mai stau pe gânduri, am sărit. Puteam să levitez, deci nu îmi făcea griji că aş putea pica. Am luat cheia de la garaj din camera lui Lucy înainte să sar. Am fugit rapid şi am deschis garajul. Erau o mulţime de maşini, aşa că am luat-o pe cea care mi-a plăcut cel mai mult. Cum am mai spus, nu mă pricep la maşini. Am ieşit din curte şi am apăsat acceleraţia. Fie ce-o fi! Măcar nu le-am făcut pe plac. Urmam întocmai harta. Am ajuns în faţa unui fel de castel. Avea o poartă imensă păzită de câţiva paznici. Nu puteam să dau cu maşina în poartă. Am făcut un fel de mecanism în interiorul maşinii. Am pus un bolovan pe acceleraţie, iar volanul era legat astfel încât maşina să se lovească de copac. Să-i dăm drumul! Maşina se lovise de copac, iar paznicii fugiseră să vadă ce s-a întâmplat. M-am apropiat de poartă şi am "zburat" peste ea. Destul de interesant, îmi place! Paznicii mă observaseră.
     - Un intrus a intrat, stăpâne! spuse unul dintre paznici, într-un fel de aparat.
     - Se pare că Viktoria s-a dus singură spre mine. Bine copii, ne mai vedem şi felicitări Deivid, ţi-ai îndeplinit misiunea!
***************************************** Un nou an, un nou capitol!😂 Sper că v-aţi distrat ieri şi sper că o să o faceţi şi de acum. Să aveţi un 2017 minunat şi sper să îmi citiţi cartea şi în anul nou. Va iubesc pe toţi şi un an nou superb!😊😙❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤*****

Vei arde in iad!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum