Capitolul 2

7.2K 553 92
                                    

Era pauza de masă și toți elevii au năvălit din clase pe holuri, îndreptându-se spre cantină.

Mi-am închis dulăpiorul după ce am luat ce aveam nevoie și eram pe cale sa merg spre cantină, când l-am văzut pe el - arogantul nesimțit, mergând cu cei doi prieteni ai lui, Jimin și Jungkook. Ei nu aveau cămășile în pantaloni, iar cravatele lor nu erau strânse bine la gât. Era clar că ei erau marii rebeli din liceu.

Am mers în direcția opusă cantinei încercând să îi evit.

''Yah!'' 

Am grăbit pasul și am continuat să merg înainte.

''Lee Hyejin!''

M-am întors, l-am văzut pe Taehyung alergând spre mine și am simțit picături de sudoare rece formându-se pe fruntea mea.

Mulțumesc Doamne, baia fetelor era la câțiva pași distanță, am intrat și m-am ascuns într-una dintre cabine. Am expirat de ușurare, dar bătăile inimii mele aproape că puteau fi auzite. Doar voiam să evit acel ticălos pe cât de mult posibil. Întotdeauna îmi cauzează probleme.

Am așteptat 5 minute până n-am mai auzit niciun sunet afară. Am deschis ușor ușa toaletei și am tras cu ochiul pe hol. Nu era nimeni. Phew.

Am ieșit pe vârfuri din baie. Din păcate, n-am ajuns prea departe când am auzit pe cineva venind spre mine.

El, cu o forță incredibilă, m-a tras înapoi în baia fetelor și m-a trântit de perete.

''UGGH KIM TAEHYUNG, CE VREI?'', am spus în timp ce îmi frecam cotul care a fost lovit de perete. Am inspirat și expirat, nervoasă. Sper că nu vrea să mă pună sa fac ceva ciudat, o dată mi-a zis să pun un absorbant în geanta profesoarei, și m-a amenințat ca mă va șantaja dacă spun cuiva.

''Ai făcut tema la științe umaniste (nu sunt sigura dacă asta este traducerea corectă) care trebuia predată azi?'' A  întrebat.

''D-da'', i-am răspuns, încercând să par îndrăzneața, dar eram puțin speriată de el. Doar PUȚIN.

''Lasă-mă s-o copiez.''

M-am uitat la el, după care mi-am dat ochii peste cap.

''Serios, V? M-ai alergat până aici doar pentru răspunsurile de la temă?'' Am spus și mi-am încrucișat mâinile la piept.

''Taci, doar dă-mi-o. E urgent'', a zis.

''Mai târziu'', i-am răspuns și am dat să-l împing, dar m-a trântit din nou de perete.

"OUCH?"

"O vreau acum.'"

"Păcat", i-am spus. El a blocat ușa cu mâinile sale întinse în stânga și-n dreapta. Enervată, l-am călcat pe picior, foarte tare. "Nenorocit nebun", am spus și am ieșit.

"AI GRIJĂ, LEE HYEJIN!" L-am auzit țipând așa că mi-am grăbit pasul spre cantină.

***

Pauza de masă se terminase și am mers înapoi în clasă. Era ora de științe umaniste.

''Bună dimineața, clasă'', Domnișoara Gil ne-a salutat, iar noi i-am returnat salutul pe un ton monoton. ''Se pare că sunteți foarte entuziasmați pentru lecția de astăzi'', a evidențiat ea sarcastic, ''Acum toată lumea să scoată tema de săptămâna trecută. V-am reamintit că este pentru notă.'' 

Toată clasa și-a deschis ghiozdanul și și-a scos foia cu tema completă. M-am întors în spate să-l văd pe Taehyung care era cu două bănci în spate, în dreapta mea.  S-a uitat urât la mine, iar eu am rânjit la el. Ciudat, dar și el a făcut la fel..

M-am întors și mi-am deschis și eu ghiozdanul. Am luat tema, făcută cu multă trudă cu o noapte înainte.

Însă, spre oroarea mea, o șopârlă a venit împreuna cu foile. Am aruncat foile și am țipat din toți plămânii la vederea uneia dintre cele mai dezgustătoare creaturi pe care le urăsc. Aproape că am căzut pe spate cu tot cu scaun, dar am reușit oarecum să-mi mențin echilibrul și m-am ridicat. Toți colegii s-au întors să se uite la mine, înafară de Taehyung , care a izbucnit în râs când a văzut cât de înspăimântată eram de o șopârlă.

Dar când m-am uitat mai atent. Nu se mișca. Am realizat că era o șopârlă falsă, făcută dintr-un fel de cauciuc. M-am uitat la Taehyung.  "TU!"

El a încetat din râs, când am aruncat cu șopârla falsă în el. "Yah, Lee Hyejin!", s-a ridicat și a venit spre mine, vrând să înceapă o ceartă.

"Voi doi! Ce se întâmplă?", Domnișoara Gil se uita la noi. Ceilalți din clasă au amuțit uitându-se la drama continuă dintre mine și Taehyung.

"Iar vă certați?" ne-a întrebat.

"Ea a început", m-a arătat cu degetul Taehyung.

"Ba nu! El mi-a pus șopârla în ghiozdan." Am explicat eu.

"N-am făcut nimic, eu doa-"

"Voi doi, afară pe hol. Mâinile ridicate!" 

Nu din nou. Este a 17-a oară când stau pe hol, în afara orei unui profesor, cu acest tip nebun. Începeam să mă îngrijorez că profesorii vor începe să ia măsuri disciplinare pentru mine. Pur și simplu nu mă puteam controla.

"M-am săturat de asta", am zis și mi-am ridicat mâinile.

"Este în totalitate vina ta", a spus.

Nu mai aveam energie să mă contrazic, am rămas tăcută și am stat în continuare cu mâinile sus.

Din fericire cursurile ei erau scurte. Clopoțelul a sunat și mi-am întins bine brațele.

"Trebuia să-ți pun o șopârlă adevărată în ghiozdan", a spus și m-a înghiontit.

"Ai fi vrut tu", i-am spus și mi-am dat ochii peste cap.

Domnișoara Gil a ieșit din clasă, iar noi am crezut că ea doar o să plece.

''Voi doi, urmați-mă în birou'', a zis ea.

Oh, rahat.

Eu și Taehyung, ne-am uitat în gol pentru o vreme, după care ezitând am urmat-o.

Mă uitam în jos în timp ce ne-am croit drum spre birou, urmărind sunetul făcut de tocurile profesoarei.

Când sunetul s-a oprit, am ridicat capul și m-am holbat la eticheta de pe ușă, 'Biroul Directorului'. Am înghițit în sec. Domnișoara Gil a bătut la ușă și a apăsat pe clanță. Atunci ne-a privit drept în ochi spunându-ne să intrăm în încăpere.

Am oftat. Sunt sortită eșecului..

Mr Arrogant {KTH} Book 1 (Tradusă in Româna)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum