Mr Arrogant {KTH} Book 1 (Tradusă in Româna)

Capitolul 28

M-am trezit auzind soneria telefonului meu. Mi-am deschis încet ochii și am încercat să-mi amintesc unde mă aflu - În parc.

Mi-am scos telefonul din buzunar și mi-am mijit ochii ca să pot vedea numele persoanei care apela.

'Mama~'

Ochii mi s-au mărit. Am respins repede apelul. M-am uitat la ceas și era deja trecut cu 15 minute de miezul nopții. Capul lui Taehyung se odihnea încă pe al meu, el dormind zgomotos.

Ar trebui să-l trezesc? Nu mai sunt iubita lui, a trecut deja o zi.

"Taehyung?" I-am spus numele și l-am scuturat. El s-a mișcat puțin. "Trezește-te, 'pedeapsa' mea s-a terminat", am zis.

El și-a deschis încet ochii și s-a așezat drept, oftând.

Mi-am aranjat părul și jacheta, eram pe cale să mă ridic, dar el m-a oprit și m-a făcut să mă așez la loc.

El s-a întins pe bancă și și-a pus capul la mine în poală. "Încă cinci minute", a zis cu vocea lui adormită și a închis ochii.

"Yaahh..." Am zis și m-am uitat la el, frustrată. "Am întârziat deja, ai mei o să mă omoare."

El nu a răspuns nimic. Cinci minute atunci.

M-am uitat îndelung la fața lui și am zâmbit. Arată ca un copil mic când doarme. Am început să mă joc cu părul lui și să-l apuc de obraji, dar el nu s-a mișcat deloc. Și așa, cele cinci minute au trecut.

L-am scuturat ca să se trezească. "Au trecut cinci minute", am zis. El s-a ridicat într-un sfârșit, frecându-și ochii și căscând.

"Să mergem", am zis și ne-am ridicat de pe bancă.

Am mers spre casă împreună, somnoroși. Brusc, mâna mea a fost luată. M-am uitat în jos la mâna mea și apoi sus la Taehyung.

"D-de ce tu...?" M-am bâlbâit.

"Știu că e trecut de miezul nopții. Doar fi iubita mea până ajungem în fața ușii tale", a zis, oferindu-mi zâmbetul său dreptunghiular, ținându-mă strâns de mână.

M-am înroșit și m-am uitat în altă parte. Nu pare a fi o pedeapsă, nu? Stai, eu nu ar trebui să....ah, nu m-ai contează. 

Am ajuns în cele din urmă în fața casei mele și m-am întors cu fața spre el.

"Mersi că m-ai adus acasă. A fost drăguț să fiu iubita ta pentru o zi, dar tot e o pedeapsă stupidă", i-am zis.

El a râs puțin și, ușor, mi-a dat drumul la mână."Yaahh, acum tu mă placi în totalitate, nu-i așa?" A zis și mi-a lovit fruntea cu palma.

"Au!" M-am uitat urât la el. "Ba nu! Doar dispari", am zis și mi-am dat ochii peste cap.

El a râs și a plecat.

Fix când deschideam poarta, el s-a întors spre mine, alergând.

"Încă un lucru înainte să plec", a zis. M-am uitat confuză la el.

Și-a înfășurat brațele în jurul meu, dându-mi o îmbrățișare strânsă. Nu aveam nicio expresie și speram că el nu a simțit cât de tare și violent îmi bătea inima în piept. Ce e în neregulă cu acest copil? L-am îmbrățișat înapoi, iar după câteva secunde stând așa, mi-a dat drumul.

"Mulțumesc pentru azi, noapte bună", a zis repede și a fugit.

M-am uitat la spatele lui în timp ce mergea și am realizat că nu puteam să-mi șterg zâmbetul de pe față.