Capitolul 37

4.7K 388 100
                                    

Mi-am umplut weekend-urile plimbându-mă aiurea prin locurile mele preferate din Coreea, dar apoi marți a venit și am realizat că era deja ultima mea zi.

M-am trezit în dimineața aia, în mod special, mai devreme pentru școală. Până când m-am îmbrăcat, se făcuse ceasul abia șase fix. Am zâmbit în oglindă. O să-mi petrec ziua de azi cu înțelepciune. 

Este încă prea devreme, dar trebuia să merg undeva.

Am ieșit din camera mea, iar casa era întunecată, părinții mei încă dormeau. Am plecat oricum, îndreptându-mă spre casa lui Taehyung.

***

Când am ajuns la poarta lui, casa părea pustie și era liniște. E Kim Taehyung, nu se va trezi el la ora asta.

Am sunat de câteva ori și am bătut în poartă, strigându-i numele. El nu a deschis. Uitându-mă în stânga și-n dreapta, m-am asigurat că nu mă vede nimeni și am sfârșit sărind peste gard.

"KIM TAEHYUNG!" Am țipat și am bătut în ușa lui. Tot nu mi-a răspuns.

Într-un final, am mers la unul dintre geamuri și m-am furișat înăuntru. A fost surprinzător să-l găsesc deschis. 

Casa era în beznă. Am urcat repede la etaj și am mers spre camera lui. Cât de încet posibil, am apăsat pe clanță și l-am văzut pe Taehyung dormind zgomotos pe patul său. 

Am intrat și m-am dus lângă pat. "Kim Taehyung?" L-am chemat. El încă sforăia.

"Taehyung? TaeTae? V?" Am încercat să-l chem cu diferite porecle, dar nici nu s-a clintit.

"KIM TAEHYUNG!!" Am țipat. El și-a deschis încet ochii, apoi i-a închis repede înapoi. Am început să-l scutur ca să se trezească.

El s-a plâns. Brusc, m-a apucat de încheietură, trăgându-mă în pat și îmbrățișându-mă strâns.

"Cum ai intrat în camera mea", mi-a șoptit el la ureche cu vocea sa de dimineață.

Am încercat să mă mișc pentru a mă elibera, dar mă ținea prea strâns. "Am intrat foarte lejer în casă având în vedere că tu ai uitat să închizi geamurile", am zis.

El mi-a ciufulit părul, "Ești un potențial hoț", a zis el, "Mi-ai furat până și inima."

 Am râs de el pentru că era siropos și am reușit să scap din îmbrățișarea sa. M-am ridicat și m-am uitat la el luându-se în brațe cu leul său de pluș. "Kim Taehyung, du-te să te speli, miroși", l-am cicălit și mi-am acoperit nasul.

El s-a pus în fund și avea ochii pe jumătate deschiși. "Da, mamă", m-a tachinat el și s-a ridicat să-și ia un prosop. 

El a făcut un marș copilăresc afară din cameră și până la duș, când, brusc, s-a întors înapoi la mine. M-am uitat în sus la el, "De ce ești încă aici?"

El s-a apropiat de mine. Se uita în jos la mine și mi- a făcut cu ochiul.

"Bi...ne?" Am zis, încă derutată de ciudățeniile lui.

El s-a bosumflat, "Niciun sărut de dimineață?"

M-am uitat ciudat la el. E foarte neobișnuit să-l văd așa. "Nu, nici măcar nu te-ai spălat pe dinți", am zis și l-am lovit în frunte.

El a mormăit ceva și s-a întors cu spatele, ieșind din cameră, dar a venit înapoi după câteva secunde, s-a apropiat de mine și m-a sărutat repede pe buze. A zâmbit, alergând spre duș. Mi-am dat ochii peste cap, dar am zâmbit.

L-am așteptat în sufragerie, iar el a venit jos gata în uniforma sa.

"Să mergem", am zis și m-am ridicat ca să plecăm spre școală.

Mr Arrogant {KTH} Book 1 (Tradusă in Româna)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum