47.Alcool

2.7K 102 3
                                    

JULIE'S PART.

"Aici erai!" se aude clar o voce, facandu-ma sa tresar.

Frecandu-ma incet la ochi, m-am ridicat in capul oaselor. M-am intins incet, inspirand si expirand adanc, apoi m-am intos spre Jake, care se aruncase intr-unul dintre fotoliile mari si albe de langa canapea. Cat am dormit? ma intreb, intorcandu-mi privirea prin incapere si cautand fereastra. 

Lumina de afara era difuza, ceea ce insemna ca dormisem cateva ore bune. Nici nu voiam sa intreb ce facuse Jake pana acum, aveam un vag sentiment ca stiam ce... M-am asezat din nou pe canapea, incrucisandu-mi picioarele. In timp ce cascam, Jake s-a ridicat de pe fotoliu, apropiindu-se de mine si aruncandu-mi telefonul in poala. 

"A sunat in continu. L-am gasit in masina." mormaie, bagandu-si mainile in buzunare.

"De ce nu mi l-ai adus mai-"

Cuvintele mi-au fost oprite de vibratia telefonului. Numarul de pe ecran era unul necunoscut si banuiam cine era. Stiam ca nu o sa pot sa scap de Jake sub nicio forma, asa ca am raspuns, ducand telefonul la ureche. 

"Juliette, ai reusit?"  intreaba o voce cunoscuta.

"Da." raspund sec, dandu-mi seama cine era.

"O sa trimit pe cineva sa il ia si sa imi spui cat-" 

"Nu il am." 

"Dar-"

"I l-am dat lui Harry."

"Discutia se incheie aici." murmur, ridicandu-mi privirea spre Jake, care se uita la mine.

Am lasat telefonul jos, inchizand.

"Probleme?" ma intreaba brunetul, scotand mainile din buzunare si inchizandu-si nasturele de sus al camasii.

"Ai mai fost aici?" am replicat, ignorand intrebarea lui.

A ramas cu privirea atintita spre mine pentru un moment, apoi un zambet cu subanteles i-a luminat fata.

"Sti unde e biroul lui Jaden?" 

"Am pazit camera aia infecta mult timp." rade amar, apoi imi face semn si tasnesc de pe canapea, urmandu-l.

...

In fata mea se afla un perete de sticla antiglont, care incadra usa dubla prin care se intra in incaperea larga, ca o sala de asteptare imensa; camera din fata biroului lui Jaden. Sperand ca Barbara spusese adevarul atunci cand ma asigurasem ca am timp sa scotocesc prin biroul lui Jaden, am traversat rapid camera, rotind clanta usii masive. Nu aveam incredere in Barbara nici cat in gheata de pe jos, asa ca am hotarat sa ma grabesc.

Jake a ramas in pragul usii si ceva imi spunea ca nu il inghitea pe Jaden. Probabil Harry il tarase aici. Pasind din nou pe mocheta neagra, am recunoscut imediat incaperea. Un val de amintiri m-a lovit in plin. Toate lucrurile erau intacte, inclusiv raftul pe care inghesuise Harry cartile pe care le doborasem in noaptea aceea. Mi-am scuturat capul, inalturand orice urma de amintiri ce duceau la propria slabiciune si am pasit increzator spre biroul din lemn de paltin. 

Dadusem scaunul la o parte. Stateam pe vine, scotocind printre dosarele si actele din cele doua sertare ale biroului, am dat de un pistol si cateva agrafe de birou. Am scos arma pentru o secunda, holbandu-ma la teava pe care era insurubat un amortizor. Jake si-a dres glasul si am aruncat imediat revolverul inapoi in sertar, inchizandu-l si ridicandu-ma in picioare. 

Privind in jurul meu si cautand un loc bun in care putea fii pusa o asemenea cutie, am observat o linie ingusta in peretele pe care erau rafturile cu carti, ce se întindea de la podea pana la jumatatea peretelui. Am apucat cotorul fiecarei carti la care ajungeam, tragand usor de ele si avand grija sa nu le imprastii pe jos ca data trecuta, dar nu s-a intamplat nimic. Putin probabil era sa fie doar linie lasata din neatentie intre bucatile de tapet dreptunghiuare, de catre muncitorii ce au avut un salariu grozav, dar m-am hotarat sa nu mai ating nimic de pe peretele acela.

He's so strange...-  I.His EverythingWhere stories live. Discover now