JULIE'S PART.
O alta rafala de vant a facut storpii mari si reci sa vina din partea dreapta, lipindu-i de pielea mea ca pe niste fulgi de zapada pe o plita incinsa. Mi-am intins picioarele, dezmortindu-le, apoi mi-am lipit palma de peretele din spatele meu, prinzandu-ma de o caramida iesita in relief si m-am ridicat incet de pe asfalt. Ridicand talpile pe rand si rotindu-mi incet gleznele, simteam ace traversandu-mi gambele, iar coapsele imi erau inca amortite. Nu stiam cat timp statusem acolo, dar tricoul de pe mine era ud, la fel ca si parul.
Cerul era mai negru ca niciodata, iar stelele erau bine ascunse intre norii grei. Un fior mi-a strabatut sira spinarii imediat ce am auzit un fosnet la cativa metrii de mine. M-am intors pe calcaiele zgariate si am inaintat, iesind de pe aleea ingusta, direct in pustiul de pe trotuar. Pustiu? Nu eram sigura daca asta se intampla sau nu. Auzeam strigate si tipete de bucurie de peste tot, dar nu era nimeni pe strada. Am tresarit cand cateva artificii s-au spart, luminand inaltul cerului. Cand am ridicat privirea, ecranele publicitare erau blocate pe imaginile artificiilor colorate, iar inainte sa imi dau seama, ploaia se oprise.
Ma miscam incet, uitandu-ma mereu in spate. Vantul imi sufla parul ud, lipindu-mi suvite subtiri de obraji. Incrucisandu-mi mainile la piept, m-am aplecat usor in fata, incercand sa imi incalzesc palmele. Un val de oameni iese dintr-unul din restauranele modeste de la parterul unei cladiri si stirga in gura mare ca anul acesta o sa fie mai bun, unul din ei spune ca e gata sa se culce cu prima fata care ii cade in brate, una dintre fete spera sa isi gaseasca adevarata iubire, iar un barbat ce parea cu cativa ani mai mare decat restul vrea sa faca fapte bune.
Eram derutata de vorbele grupului si de restul lumii ce se avantase pe strada. Toata lumea era fericita, majoritatea dintre ei avand cate un pahar in mana. Am ramas acolo, privindu-i si imaginandu-mi cum ar fii fost sa fiu si eu printre ei. Niste maini mari m-au cuprins, asezand o patura in carouri pe umerii mei, facandu-ma sa tresar din nou. Era un baiat blond cu un zambet imaculat.
"Un an nou fericit!" ureaza, largindu-si zambetul.
"Multumesc..Cred." pufnesc, privindu-l in ochi.
" Hei, dar esti bine? Pari cam abatuta si nici nu aduc vorba de faptul ca esti singura in seara de Revelion." spuse, trecandu-si o mana pesrte umerii mei cand imi vazu mainile tremurande.
Am inceput sa ma foiesc sub atingerea lui, chiar daca imi facea bine o imbratisare in momentul de fata. Picioarele ma dureau, dar am continuat sa pasesc agale pe sub copertina de artficii ce aprinse cerul, facandu-ma mica sub bratul baiatului ce-mi parea cunoscut.
"Deci presupun ca raspunsul este nu... Apropo, numele meu este Adam." zise, vocea-i abia putand fi auzita de urechile mele ce-mi tiuiau
"Julie." i-am raspuns scurt.
"Incantat, Julie." imi zambii cand mi-am intors fata spre el. Era chiar dragut.
"Sigur."
"Si... Ai de gand sa stai toata seara pe strazi? Sunt sigur ca ai si o casa."
"Da? Cum poti fi atat de sigur?" l-am intrebat sceptica, oprindu-ma din mers si uitandu-ma adanc in ochii sai albastrii ca marea, simtind cum inima trepida in interiorul meu.
"Pentru ca nicio fata-a-strazii nu este atat de curata si machiata ca tine."
Nu stiu de ce, dar nu ma asteptam ca spusele sale sa aiba vreo relevanta pentru mine. Si totusi, stomacul mi s-a strans si mi-am dus fara sa gandesc mana la ochi, simtind urmele rimelului ce s-a scurt din cauza ploii.
YOU ARE READING
He's so strange...- I.His Everything
Fanfiction[HS] "Sentimentele pe care le simt fata de tine ma poarta dincolo de limite, spre cea mai dulce si periculoasa obsesie." a spus ea. "Stii ce insemni pentru mine si nu o sa te las sa uiti asta!" a fost tot ce a zis el.
