Pasiune Și Putere ( FINALIZATĂ )

Înger cu aripile rupte

          Mă desprind ușor din îmbrățișarea lui caldă, prietenească și îl privesc blând în ochi.

          — Acum te înțeleg, Luise. Jur că te înțeleg, însă nu asta e calea spre iubire, rostesc ușor, însă amintindu-mi cum m-am îndrăgostit eu de Harry, țin să completez, nu mereu. Nu atunci când inima e deja la altcineva.

          — Ai dreptate, Samantha. Ești o femeie minunata. Sper ca Harry să aprecieze asta. Să te prețuiască.

          — Vrei să-mi povestești despre ea? Șoptesc eu, așezându-mi palma dreapta pe umărul său.

          — Atunci aș fi dat orice să am pe cineva care să ma asculte, însă acum e prea tarziu. Nu-și mai are rost descărcarea mea, mi-o întoarce el privind îndurerat în gol.

          — Asta nu-i deloc adevărat, Luise, oricând e bine să-ți iei o piatra de pe inima. Haide spune-mi, cum era ea, insist atunci când realizez că de fapt are nevoie sa vorbească despre ea, doar că îi e teamă de amintirea ei.

          Cu un oftat prelung, Luise se așează mai comod și privind în gol de parcă ar vrea să prindă amintirea celei pierdute, începe să vorbească blând despre cea pe care a iubito, iar eu ascult cu sufletul la gura destăinuirile noului meu prieten.

          — Fabiola era cea mai minunata femeie de pe pamant, așa ca tine. Era frumoasa și deși voia să pară dură, era un suflet minunat care iubea orice ființă. M-am îndrăgostit de ea din prima secundă în care privirea sa a aruncat venin spre mine. Părinții noştri se înțelegeau de minune, așa că ne-au aranjat căsătoria. Desigur, eu am acceptat fără să mă gândesc de două ori, însă ea mă ura, tocmai pentru faptul că nu m-am împotrivit deloc. Când mă privea plină de tristețe, cu ochii săi verzi, aveam impresia că intr-o zi o să mor de durere, însă încetul cu încetul s-a îndrăgostit și ea de mine. S-a îndrăgostit așa de tare, încât nu mă mai lasă să ies pe teren să închei afacerile, își dorea să fiu lângă ea nonstop. Intr-o zi de ianuarie, pe 24 mai exact mi-a dat minunata veste că este însărcinată. Eram fericit alături de ea, extrem de fericit, însă în ziua aceea ma făcut cel mai împlinit bărbat de pe pamant.

          Jumătate de poveste mi-o spune pe nerăsuflate, iar eu, o ascult în același fel, lăsând lacrimile să-mi curgă șiroaie pentru că oricât m-aș fi împotrivit, nu aș fi reușit să le opresc. Mă uit în ochii lui și observ că și el lăcrimează, așa că aleg să nu spun nimic, ci am continuat să ascult.

          — Nefericirea a venit atunci când părinții noştri, din buni prieteni afaceriști, au devenit rivali și au început să arunce amenințări în stânga și în dreapta. Când tatăl Fabiolei i-a distrus tatei 2 tiruri cu încărcături pentru a se răzbuna, tata a ucis-o pe Fabiola... Nu avea idee că e însărcinată, însă nici în ziua de azi nu cred că i-ar fi pasat mai mult de ea. Era un nemernic lipsit de scrupule. Când am aflat că mi-a luat singura șansă la fericire, că mi-a ucis soția și copilul, am înnebunit. Nu am stat pe gânduri și l-am ucis fără a clipi. Într-adevăr nu am avut curajul să îl privesc în ochi când am făcut-o, însă am dat foc la casă și i-am ascultat strigătele după ajutor până din acea casă a rămas doar scrumul.

          Nu știu de ce să mă mir mai mult, de cat de mult seamănă cu Harry sau de cat de multa durere poartă în suflet.

          Timp de câteva minute liniștea din jur ne dăruiește amândurora răgaz pentru a analiza cele auzite. Acum este randul meu să privesc în gol, este rândul meu să oftez și este rândul meu să sufăr pentru povestea lor de dragoste, care a sfârșit atât de tragic. Nu realizez că mâna sa o strânge cu putere pe a mea, decât acum când sângele încetează să mai circule spre degete și le simt cum amorțesc.