Noaptea Bizară 2

8.6K 277 28
                                    

Mă pun în pat. Până la urmă mă ridic și îmi iau pijamale cu fluturași.
Sar în pat și adorm instantaneu.

***
Ora 2:03

Mă trezește un zgomot puternic. Sar din pat și o iau la sănătoasa spre parter la Alex.

Sar pe canapea.

R:ALEX!

A:Da! Ce s-a întâmplat? Vin rușii?

R: Fii serios!

A:Ce este?

R:S-a auzit un zgomot în camera mea...

A:Și?

R:" Și?" idiotule! Ai zis că mă protejezi!

A: Bine, bine!

R:Hai odată!

Urcăm în camera mea, iar Alex constată că geamul s-a deschis așa că îl închide.

A :Eu plec. Noapte bună!

R:Stai!

A:Aici?

R:Da! Dormi aici!

A:În pat cu tine? Spune cu un rânjet pe buze.

R:Nu! Îți dau o pernă și poți dormi pe podea.

A:Asta nu se va întâmpla!

R:Dar mie mi-e frică!

A: Atunci dorm cu tine....

R:Slabe șanse!

A:De ce? Dormim ca frații... De ce nu?

R:Nu mă enerva! Vei dormi tu în pat, iar eu pe jos atunci!

A:Mai bine dorm eu pe jos.

R:Noapte bună! Îi spun eu aruncându-i o pernă.

***

Mă trezesc cu o mână grea peste mine. Îmi dau seama că nu a putut să stea potolit și a fost neapărat să se urce lângă mine.

Îl împing jos din pat.

R:Bă, tu ai fost scăpat în cap când ai fost mic?

A: Ce vrei să spui? Imi zice el inocent.

R: Ți-am zis să nu dormi aici!

A: Era prea incomod... Nu se va mai repeta!

R: Hai, tu n-ai casă, trebuie să te pregătești pentru școală! Îi spun din glumă iar el zâmbește.

A: Bine glumeațo! Vezi tu azi la școală!

R: Ce?

A: Ți-ai făcut proiectul la franceză?

R: Știam eu că am uitat ceva!

A: Nici eu nu l-am făcut, franceză avem prima oră, deci, putem să chiulim!

R: Nu știu....

A: O absență sau un patru?

R: O absență... Am înțeles idea. Și, ce vom face?

A: Întâi mergem la mine acasă, mă schimb și mergem la o cafea.

R: Eu, cafea? Urăsc cafeaua!

A: Un suc de portocale?

R: OK, să mergem!

A: Bun, eu stau aproape, de fapt, la trei case distanță.

R: Eu cum de nu am știut?

A: Păi dacă erai închisă în casă...

R: Hei, asta a durut!

A: Scuze.

Îmi dă un sărut pe obraz.

A: Mai ești supărată?

R: Să zicem că nu!

     Îmi iau câteva haine, apoi merg la baie.
     
°°°

Îmi zâmbește și mă ia de mână.
Pornim spre casa lui.
Mergem o sută de metri și ajungem la casa lui.

A: Intră!

Intru în casă, care este ordonată.

A: Camera mea este sus.

Mă prinde de mână și înaintăm spre camera lui. Când ajungem sunt mirată. Este incredibil de curată și ordonată.

A: Îmi fac un duș, tu alege-mi ceva din dulap.

R: Eu?

A: Nu, bunica mea, se ascunde sub pat... Normal că tu!

R: M... Bine!

Încep să îi caut prin dulap și mă rog să nu dau de lenjeria intimă...

***

Îl văd pe Alex ieșind din baie cu un prosop în jurul taliei, care îi lăsa la vedere abdomenul bine lucrat.

A: Unde sunt hainele mele?

R: Pe pat, spun eu uitându-mă în altă parte.

A: Nu te mănânc!

R: Știu!

A: Lenjerie nu mi-ai luat din dulap?

R: Iuu, nu!

Se amuză, apoi merge la un sertar de unde scoate o pereche de boxeri negri, apoi merge în baie să se schimbe.

   °°°

R: Vii luna asta? Stai acolo de patruzeci de minute Alex!

A: Îmi fac părul!

R: Stai în fața oglinzii mai mult decât mine!

A: Frumusețea durează!

R: Știi de la fratele tău?

A : Nu!

R: Atunci de la cine?

A: De la mine!

R: Dar tu nu ești frumos! Spun eu râzând.

A: Ba da sunt!

R: Și modest!

A: Vezi că înveți repede?

Iese însfârșit din baie,are părul bine aranjat și e foarte frumos, deși i-am spus că nu este...

A: Ai zis că eu nu sunt frumos?

Se repede la mine care stăteam în pat, mă prinde de mâini și mă ține așa.

R: Dă-mi drumul!

Îmi dă un sărut lung și pasional.

A: Asta a fost pedeapsa ta!

Realizez că este primul meu sărut, mă emoționez, dar nu las asta să se vadă.

R: Asta da pedeapsă!

A: Ți-a plăcut?

R: Normal că... Nu, a fost scârbos.
A: Uită-te la mine.

Mă uit în ochii lui mari și negri.

A: Mai vrei unul?

R: Nu....

A: Ba da vrei!

R: Bine, dacă mă prinzi!

Fug în baie și mă încui acolo.

R: Stau aici până te dai bătut!

A: Aștept și o lună! Nu știi cât de mult îmi doresc buzele tale!

R: Tot nu ies!

A: Ieși tu când ți se face sete sau foame!..

R: Mda, s-o crezi tu!

***

Au trecut vreo trei ore, iar Alex tot nu s-a dat bătut.
De o vreme nu se mai aude niciun sunet. Poate a plecat.

Deschid ușa ușor și îl văd dormind în patul lui mare.

Este așa drăgălaș.
Mă aplec și îl învelesc, iar acesta mă trage peste el și începe să mă sărute.

Tocilara Fermecătoare Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum