la mânăstirea Latroun, așteptând vinul
să fie împachetat pentru mine în interiorul rece al clădirii
toată lenea accestui pămînt a venit peste mine:
Sfânt, Sfânt, Sfânt.
Stam așezat pe spate în iarba uscată
privind norii verii, sus pe cer,
și ei nemișcați ca și mine aici.
Plouă în altă țară... e pace în inima mea
și flori albe vor zbura din organul meu bărbătesc
ca dintr-o păpădie.
Vino acum, aici : Puf, puf!
