Lumea e intunecata.Oamenii sunt intunecati.Totul e numai intuneric.
Ce se intampla cand apare lumina,puritatea,albul?Se consuma in prea mult intuneric sau da nastere sperantei umanitatii spre o zi de maine mai buna,spre un viitor plin de lumina...
Am asteptat printre umbre plecarea lui Hades.Ceva in legatura cu el ma nelinisteste,mai ales cand ii vad privirea ce ascunde atat de multe ganduri,dar mai ales cand vad sclipirea din ei cand se uita la mine iar inima mi-o ia la fuga.
Insa pentru a-mi indeplini telul,trebuie sa profit de acest lucru si trebuie sa il fac pe zeu sa se indragosteasca de mine.Oricat de periculos ar fi,nu trebuie sa ma indragostesc de el,trebuie sa il folosesc asa cum cel mai probabil si el isi doreste sa ma foloseasca,asa cum a facut-o cand m-a facut soldat-umbra,asa cum pe atunci primeam ordine de la el,asa il voi face sa fie el pentru mine acum.
Oftez si ma intorc in tabara,unde sunt asteptata de Kio.Aceasta se uita intrebator la mine,ridicand o spranceana si dorind sa imi spuna ceva,insa dau din cap dezaprobator si imi continui drumul.Kio vine dupa mine si incepe sa mearga in acelasi ritm cu mine,privindu-ma insistent.
"Esti linistita in seara asta." imi spune aceasta,punandu-si o pana pe umarul meu si facndu-ma sa ma opresc din mers.
Ma intorc spre ea si o privesc derutata.Nu mi se pare ca sunt linistita,ma sim mai mult goala prin interior.Ma simt de parca in inima mea s-a format un vid,iar acel vid inghite totul.Ma simt de parca in orice secunda as putea sa mor si nu mi-ar pasa,de parca sugletul meu incepe sa inghete din ce in ce mai mult si totusi sa continue sa aiba speranta,o parte din el inca incercand sa lupte,sa bata.
"Sti,Ermin cred ca te asteapta." imi spune aceasta,zambindu-mi si facandu-mi cu ochiul.
Kio isi retrage mana si incepe sa paseasca in alta directie,privirea mea urmarind-o pret de doar cateva secunde pana cand un copil,din neatentie se loveste de mine,cazand jos.Imi intorc privirea spre el si ii zambesc,ajutandu-l sa se ridice de pe jos.
"Ai grija data viitoare." ii spun,scuturandu-l de praf.
Copilul se inroseste iar apoi imi zambeste,fugind inapoi la parintii lui.Incep din nou sa ma plimb prin imprejurimi,gandindu-ma la intalnirea cu Hades si,mai apoi la faptul ca ermin probabil ma asteapta deja de ceva timp.Ma indrept spre locul meu de dormit,unde dupa cum am banuit il gasesc pe Ermin,asteptandu-ma stand sprijinit de trunchiul unui copac din apropiere.Cand ma vede,acesta se ridica si vine spre mine,luandu-ma in brate.
Ii raspund la imbratisare,afundandu-mi capul in pieptul sau,acesta imbratisandu-ma cu mai multa putere.In toti acesti ani am ajuns sa dezvolt o oarecare relatie cu Ermin.Ajutandu-ma sa imi dezvolt abilitatile din punctul de vedere el umbrelor,am devenit din ce in ce mai apropiati pana cand am devenit un cuplu.Ermin ma intelege,nu vorbeste foarte mult cu ceilalti,dar impreuna am fi in stare sa stam de vorba ore in sir,imi ofera protectie si ma trateaza precum o printesa.Inima nu imi bate la fel cand sunt cu el,ca mai devreme cand am fost cu Hades,insa pana si eu stiu ca va veni un moment in care va trebui sa fac o alegere si nu il voi putea alege niciodata pe Hades,nu atat timp cat il am pe Ermin.
Ma saruta usor pe frunte,apoi ma ia de mana si intram in cort,pregatindu-ne pentru somn.Ne punem in pat,unul cu fata la cealalta,eu mangaindu-i fata,simtind ca ceva il nelinisteste.Inchide ochii pentru cateva secunde,rasfatat de atingerile mele,in cele din urma prinzandu-mi mana cu a lui,sarutand-o si tragandu-ma mai aproape,rasucindu-se si ajungand deasupra mea.Imi da drumul la mana si o duc impreuna cu cealalta pe chipul sau,studiandu-l.
"Ce te nelinisteste?" il intreb eu pe un ton jos
Acesta se apropie mai mult de mine,sarutandu-ma,apoi retragandu-se putin mai departe
"Maine vom pleca la oracol." imi spune acesta,inchizandu-si ochii
"Si asta te nelinisteste?" il intreb eu,uimita
"Stiu ca pare prosteste,dar nu vreau sa iti influenteze deciziile in vre-un fel." imi spune Ermin,serios
Ma incrunt putin,apoi imi revin,imbratisandu-l si apropiindu-l cat mai mult de mine,dorind sa ii simt caldura corpului sau peste al meu.Ma rasucesc si ajung deasupra lui,mainile mele jucandu-se de-a lungul pieptului sau,mainile lui explorandu-mi spatele,din cand in cand aplecandu-ma si sarutandu-l,el incepand sa se joace cu parul meu,invartindu-l in toate partile,uneori tragand usor de el,facandu-ma sa gem.Ma aplec din nou si il sarut,rasucindu-ma apoi langa el si zambindu-i siret.
"Noapte buna." ii spun ianinte sa ma intorc cu spatele la el
Il aud cum ofteaza iar apoi il simt cum se apropie de mine,luandu-ma in brate.
"Noapte buna." imi spune,mai oftand o data
Seara trece cu repeziciune,ziua urmatoare venind in forta si soarele arzand mai puternic ca niciodata,inconjoara copacii intr-o aura formidabila,desprinsa din cartile cu povesti despre padurile fermecate si imposibil de patruns.
Eu,Ermin si Kio plecam spre oracol dis de dimineata,in timp ce Illias si Aidan raman in tabara pentru a se asigura de protecta oamenilor.Drmul a fost unul destul de greu pana la templu,trecatoarea prin care am mers fiind una dintre cele mai periculoase,drumul fiind unul extrem de ingust pe marginea unei prapastii.Am putut ajunge fara probleme,insa am pierdut cateva pachete cu mancare cand Kio a alunecat si era sa cada.Am salvat-o pe ea,insa nu si hrana.
Ajunsi la portile daramate ale templului,trecem de ele,simtind cum o energie pasnica ne invaluie,peisajul schimbandu-se de la ruinele de mainainte,la templul maiestuos din marmura alba,cu mii de coloane ce sa ii sustina acoperisul si cu imensa flacara din centrul acestuia,natura primind o alta forma,revenind la viata.
Inaintam inspre templu,din umbra unei coloane iesind o femeie,imbracata in haine rosii,lasandu-si doar o parte din fata la vedere.Aceasta se uita insistent la noi,in cele din urma inaintand spre mijlocul incaperii,noi urmand-o.
Ajunsi in interiorul templului,femeia se aseaza pe un tron din marmura alba si ne face semn sa ne apropiem.In momentul in care ma vede,ochii incep saii straluceasca,devenind aurii,semnul din partea stanga a fetei incepand si el sa straluceasca.
"Un val ce se ridica altfel de cat celelate,o fiinta inzestrata cu o putere de lumina,infasurata in intuneric.Alegerile iti apartin.Incetul cu incetul cei ce tin la tine vor muri.Singuratate.Teama.Un destin scris de la inceput dar cu o alegere ce il poate schimba permanent.Dragoste.Razboi.Ura."
Femeia termina de vorbit dar cand se uita la Ermin si Kio,ochii ii stralucesc din nou,lacrimand.
"Moarte." spune aceasta,cu un glas rece dar plin de regret
Dupa ce termina de spus acest cuvant,mii de soldati ne inconjoara,iesind de printre coloanele de marmura,potrivindu-si armele inspre noi si apropiindu-se cu pasi inceti dar siguri.
Toti trei ne pozitionam spate in spate,astfel incat sa fim pregatiti de lupta.Ma uit la oracol iar aceasta este insfacata de cativa soldati,bruscand-o spre iesire.Imi indrept inapoi privirea spre Kio si Ermin,acestia uitandu-se unul la altul si incuviintand,dand din cap.
"Gaseste o portita de scapare si pleaca de aici." imi spune Kio,fulgerator
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"Noi ii vom retine."imi spune Ermin,strangand manerul sabiei in mana
Ma uit la cei doi cu privirea incremenita iar apoima incrunt,intorcandu-ma si stand si mai tare pe pozitia pe care o am.Nu ii voi lasa in urma niciodata.
Ermin se intoarce spre mine,iar cand soldatii incep sa se miste din ce in ce mai repede,ma loveste in piept,transportandu-ma intr-un colt intunecat al salii,cu ajutorul umbrelor,profitand de neatentia mea.
Incerc sa ma strecor inapoi,folosindu-ma de umbre,dar Ermin are grija sa ma blocheze.
"Pleaca odata!!!" imi spune acesta,tipand
incep sa alerg printre cooanele de marmura si ma opresc in momentul in care aud un suierat prin aer,intorcandu-ma si parand o lance care intra cu forta in pamant.Ma uit la persoana care m-a atatcat si o vad pe ea...
