Dragoste Nebuna (finalizata)

Fara putere...

Am ajuns in sfarsit acasa.Primul lucru a fost sa merg la Evelin. Este cu Ami.

- Intra incet,a adormit greu.A fost un pic cam agitata.Imi spune Ami aproape in soapta.

Intru in camera si ma asez la marginea patului langa Ami si o privesc pe Evelin,cat de frumos doarme.O invelesc incet apoi o sarut pe frunte.

- Mergem in bucatarie,nu vreau sa o trezesc.Trebuie sa vorbim si am de o cafea tare.Ii spun incet lui Ami.

- Iti pregatesc eu,tu du-te si fa un dus si schimbate.

- Sunt foarte obosita,stai cu mine in noaptea asta,nu vreau sa stau singura.

- Oricum stateam cu tine.Ordin primit de la fratele meu.Hai fugi si fa ceva cu tine,vorbim dupa.

Ma duc in dormitor si primul lucru pe care il este sa il sun pe Edi.
- Ce faci?Cum esti?

- Sunt bine,Ross.E Mat cu mine,nu ai de ce sa iti faci griji.Am fost la Natalia.E la Terapie Intensiva si e intubata.Nu mi-au dat voie sa stau prea mult.Omul asta e o brutata,Ross.Are vanatai peste tot.Fetita ce face?

- Nu iti face griji,Evi doarme.Am eu grija de ea. Si cred ca eu stiu cel mai bine prin ce a trece Natalia. Imi pare atat de rau pentru ea.
Ami este langa mine,ramane aici in seara asta.

- Ma bucur,macar stiu ca nu esti singura.Sa nu uiti ca te iubesc mult de tot.Te pup si ai grija de tine si de Evi.Te sun eu dimineata,bine.

- Si eu te iubesc atat de mult.Ce stii de Nick,ai reusit sa il inchizi?Dupa tot ce a facut merita mult mai mult.

- Se ocupa oamenii mei de asta.L-au retinut pentru 24 de ore,dar am nevoie de declaratia ei.Avem doar raportul medicului si ne mai trebuie probe noi.Dar stiu ca voi face orice ca sa plateasca pt tot ce va facut.

- O sa trecem peste toate.Iar el cu siguranta va plati pentru tot.Mai vorbim,bine.Ma astepta Ami,iar eu inca nu am reusit sa scot rochia asta de pe mine.

- Odihneste-te si mananca ceva. Oricum ne vedem maine.Te pup...pa.

In sfarsit am scapat si de rochita iar apa calda deja ma asteapta.Fac repede un dus si direct in bucatarie cu mine,dupa ce ma imbrac mai lejer.

- Iam,iam...ce bine miroase.Chiar de asta aveam nevoie.Sunt prea obosita.

- Ti-am pregatit si ceva de mancare.Trebuie sa mananci macar putin.Cum te simti?

- Sincer,am obosit.M-am saturat sa lupt.Cand cred ca totul e bine,se mai intampla ceva.Am nevoie de liniste,trebuie sa imi dau seama de tot ce se intampla zilele astea.Mai ales azi.

- Esti o femeie puternica si trebuie sa treci peste tot.Fratele meu are nevoie de tine,nu poti sa il lasi singur.Mai ales acum cand tine atat de mult la tine.

- Stiu Ami.Dar s-au intamplat prea multe si prea repede.Am suferit prea mult.

- Haide sa mancam.Iar tu mergi si aduni fortele pentru maine. O sa vezi ca nu o sa mai gandesti asa.

Am mancat impreuna iar eu imi iau cana de cafea si ma retrag in dormitor.Nu mai pot lupta,nu mai am putere.Sper doar ca maine va fi o noua zi,mai senina.