18. Trebuie sa mori

538 46 7
                                    

Corpul sau ce era deasupra mea era destul de greu, iar asta  ma  facea sa strang din dinti. Cu fiecare secunda ce trecea ma simteam din ce in ce mai strivita de el si de dragostea lui, insa nu imi doream sa plece de langa mine.

"Harry, ridica-te!" I-am spus atingandu-i  pieptul si impiongandu-l de pe mine. 

M-am simtit usurata si il priveam de jos, de pe iarba verde si moale. Priveam in  jurul meu gradina imensa si vie ce inconjura conacul imens ce chiar imi dadea fiori.

"Hai sa iti arat ceva!" Vocea ragusita a lui Harry m-a intrerupt, iar  mana sa rece a cuprins-o pe a mea, ridicandu-ma de jos. 

Ne aflam fata in fata, iar  asta imi dadea emotii, ma facea sa simt ca sunt iubita, sau macar apreciata, suportata si umana. Nu mai eram ciudata planetei, fata ce mereu era inchisa in ea, fata  ce se indragostea de popularul scolii desi nu vorbisise cu el niciodata, fata ce pica mereu de fraiera, fata ce nu era invitata la nicio petrecere, dar se strecura sa fure droguri, fata ce se simtea in  sigranta doar intre 4 pereti.

Aici cu el ma simteam normala, ma simteam completa si vie, simteam cum obrajii mei se inrosesc mereu  cand imi pronunta numele si cand ma priveste, iar cand ma ia de mana simt cum sangele meu clocoteste. 

Singurul lucru de care ma tem  este furia lui. Imi e teama sa nu izbuceasca si sa  ma raneasca, pentru ca era sa mor din cauza lui, ciudat, pentru ca eu inca il iubesc  si o fac din ce in ce mai mult.

"Nu se va mai intampla, promit!" 

"Te rog, inceteaza sa imi mai citesti gandurile!" I-am soptit, mangaindu-i obrazul fin.

Nu imi placea sa stiu ca nu pot avea intimitate, pentru ca eu am crescut singura si asa imi place sa fiu.

"Atunci trebuie sa mori!" Vocea s-a ragusita m-a facut sa ma indepartez de el si sa imi ascund privirea.



"After rain"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum