Ultima Ploaie- Volumul 1

Capitolul 32

CAPITOLUL 32

Lumina orbitoare din baie i-a pătruns ochii bolnavi şi roşii de alcool. Buzele i s-au strâmbat deranjate, în timp ce îşi ascunse capul în gâtul cald al lui Hase, pentru a-şi adăposti ființa cât mai adânc în el.

Nu conta cât timp avea să se simtă murdară, singurul lucru care conta cu adevărat era că se îngropa în pielea lui de parcă ar fi căutat să se refugieze într-un loc sigur. Şi era bine. Era atât de bine ştiind că e din nou captivă lui, încât nimic nu mai avea însemnătate.

Era foarte târziu, cu mult trecut de trei dimineaţa şi abia acum ajunseseră acasă. Ştia cât inconfortabil şi mizerabil se simte un om după ce bea fără conştiinţă şi vomită apoi în toate toaletele şi, mai apoi, în fiecare boschet în drum spre casă.

— Nuu, plânse morocănoasă, agăţându-se de el cu mai multă forţă. Nu-mi da drumul din braţe, te rog!

Se pare că efectul băuturii nu dispăruse, pentru că vocea şi boticul ei de copil aerian completau şi acum aspectul sexy de beţivă.

— Trebuie să scapi de hainele astea.

Cu greu a reuşit să-i desprindă mâinile încordate de pe gâtului lui. O ajută să se echilibreze îndeajuns încât să rămână ţeapănă pe picioarele ei. Hase a dat drumul la robinetul duşului, jetul rece de apă ţâşnind din ţeava strălucitoare şi nouă. Apoi s-a întors spre ea şi a privit-o cât de răvăşită şi necontrolată este. A plâns tot drumul până acasă şi continua să o facă chiar şi acum. Urmele de rimel s-au amestecat cu lacrimile ei şi s-au întins până pe gât.

Dacă s-ar fi străduit destul de mult, după acea perdea roşie şi neagră, încă i-ar putea descoperi ochii frumoşi şi blânzi. Era toată neagră pe sub pleoape şi pe obraji, dar continua să fie îngrozitor de frumoasă chiar şi aşa, foarte murdară şi duhnind a băutură.

S-a lăsat uşor pe vine în faţa ei, apucându-i sandalele înalte cu toc pe care le desfăcuse şi le scoase din picioare. Pantofii cu toc sau orice altă creaţie înaltă nu erau deloc pe gustul Barbarei. Gleznele îi tremurau când simţi podeaua netedă sub tălpi. S-a ridicat, urmărindu-i ochii mari şi strălucitori cum îi priveşte înălţimea.

— Întoarce-te! i-a cerut Hase.

Gâtul ei a scos un sunet zgomotos şi i-a ascultat instrucţiunea. Degetele lui îndemânatice i-au apucat fermoarul rochiei şi trase de el în jos cu lentoare. Părţile laterale s-au desfăcut pe spatele ei devreme ce Hase cobora fermoarul mai mult, până la baza spatelui, apoi împinse umerii rochiei în jos pe braţele ei.

Bula aceea grea din stomac s-a degajat într-o explozie de foc. Simţi palmele mari şi bătătorite pe pielea ei netedă şi fierbinte, pictându-i aspru pe toată şira spinării. Şi nu s-a oprit o secundă. Vârfurile degetelor lui au străbătut porţiuni catifelate din ea, mângâindu-i coastele şi talia goală ca şi cum îşi readucea aminte cum se simte pielea ei dezgolită şi transpirată peste a lui.

Reacţia ei îi făcuse membrul să pulseze şi mai tare în pantaloni.

Afurisita naibii!

A ieşit complet din rochie, rămânând în bikinii din dantelă neagră, pe care Hase îi trase în jos cu brutalitate. Acum era goală. Complet goală şi pregătită pentru a-l avea. Căldura trupului său îi topea fiecare porţiune sensibilă de spate, şi simţea că îşi pierde singura fărâmă de putere. Pieptul lui Hase s-a lipit tare de omoplaţii ei, răsuflarea lui îi excitându-i fiecare membrană din corp şi braţele sale, acum, s-au înconjurat după talia ei, savurând goliciunea mătăsoasă.