11

4.2K 286 16
                                    

Evelyn

Nu știu ce naiba a fost în capul meu de l-am întrebat prostia asta.
- Te aștept pe hol.
Vizibil amuzat și binedispus iese, imediat după ce închide ușa cobor din pat și intru în baie.
Prelungesc cât pot de mult durata duşului și mă îmbrac încet în speranță că el deja s-a plictisit și a plecat, dar surpriză el era pe hol și mă aștepta.
- Bună din nou...
- Bună, esti tot aici.
- Ți-am spus că te aștept.
- A... mi-ar plăcea să o văd un pic pe Carol dacă nu te deranjează.
- Nu mă deranjează deloc doar că nu este acasă în acest moment.
- Dar unde este?
- Astăzi este ziua când este la socrii mei.
- Aaa, am înteles.
- Nu te întrista, vei avea destul de multe ocazii.
Coborâm împreună scările și intram în salon unde mătușa Sarah și Melek își savurau cafeaua.
- Bună dimineața soare, mă salută Melek.
- Bună dimineața, îi răspund zâmbind.
- Cum ai dormit? mă întreabă și mătușa Sarah.
- Foarte bine, mulțumesc.
- Merg să anunt la bucătărie să pregătească micul dejun și apoi mergem bine? mă intreaba Ryan.
- Sigur.
- Junior am o idee, ne atrage atenția Melek.
- Mamă mă cam înspăimântă ideile tale, îi răspunde acesta zâmbind.
- De ce nu o lași pe Evelyn să rămână la noi? Poate face tratamentul și aici, chiar și exercițiile fizice.
- Ce spui Eve? Vrei?
- Eu ...a ...nu știu?
- Îți putem pregăti o cameră la parter să nu te mai chinui cu scările, își îmbunătățește Melek ideea.
- Dacă vrei poți rămâne aici, mi-ar plăcea să te am aici.
- Da, dacă tu spui că nu te deranjează.. da.
- Doamne grăsunel, normal că nu mă deranjează, mă trage in bratele sale călduroase și ma sărută blând pe creștet.
Cele două femei ne privesc zâmbind si chicotesc ușor.
Salata mea de fructe a fost mai delicioasă ca niciodată, probabil din cauza lui, probabil din cauza faptului că urma să locuiesc sub același acoperiș cu el.
- Eu plec acum, dar te las pe mâini bune, îți voi aduce bagajele diseară bine?
- Da sigur, servici ușor.
- Mă bucur că vom locui împreună, îmi atinge mâna și mă priveste cu căldură.
În mintea îmi revine sărutul, nu știu dacă am făcut bine pentru că am acceptat să locuiesc aici, mi-e frică să nu mă îndrăgostesc de el.
- Te las pe mâini bune, face semn spre cele două femei care stăteau comod pe canapea.
- Nici să nu te îndoiește junior, îi răspunde mătușa Sarah, semn că aveau urechile ciulite.
Se ridică de pe scaun și mă sărută pe frunte, acest gest al lui mă înmoaie și îmi plec capul în pământ.
După plecarea lui, imediat sunt luată cu asalt de cele două femei care încep să mă copleșească cu admirația lor în ceea ce mă privește.
- Doamna Melek, mă scuzați, apare de nicăieri menajera.
- A venit? se ridica aceasta în picioare entuziasmată.
- Da, o poftesc în birou?
- Mai întrebi? Bineînțeles și tu atentă pe geam.
Imediat după ce menajera dispare la fel cum a și venit o privesc întrebător pe Melek.
- Hai să mergem în birou, Melinda ne așteaptă.
- Cine e Melinda? o întreb de această dată pe Sarah.
- Vei vedea scumpa mea, hai.
Presimțieam că nu-mi va plăcea ce urma să se întâmple dar am acceptat fără să spun nimic.
În birou ne astepta o femeie....mai altfel, îmbrăcată în straie țigănești care amesteca leneș un pachet de cărți.
- Bună Melinda, bine ai venit! îi urează Melek și îi face semn să se așeze.
- Bună ziua doamnă, nu ne-am văzut de mult timp.
- Așa este...dar ne vedem acum, te-am chemat astăzi pentru ea, face semn spre mine.
Serios?? Le privesc speriată, ce naiba avea să-mi facă? Să mă exorcizare?? Îmi venea să o iau la fugă.
- A nu știu ce să spun....eu nu am făcut niciodată ...adică, încerc să mă scuz și cu această ocazie să mă sustrag de la această "întâlnire"'
- Draga mea nu-i un lucru rău...nu ai de ce să-ți faci griji, nu ți se va întâmpla nimic, doar îți va prezice viitorul, nu ești curioasă să-l descoperi?
- Cred că da, răspund neîncrezătoare.
Privesc pentru a mia oară femeia îmbrăcată colorat, plină de bijuterii și machiată strident cu teamă, deși părea pașnică gândul că lucrează împotriva lui Dumnezeu mă speria.
- Prima dată te rog să-ți bei cafeaua ca să se limpezească lucrurile.
Îmi mut privirea spre ceașca de cafea pe care aceasta mi-o întinde .
- Este cafea făcută la ibric, ne trebuie zațul, mă informează Melek.
- Mulțumesc, abia şoptesc și încerc pe cât posibilul să nu-i ating mâna ghicitoarei atunci când o accept.
- În timp ce o bei rostește câte o întrebare în gând, acum te rog să împarți cărțile astea în 3 grupuri.
Fac exact asa cum ni se spune fără să mai spun nimic.
Ghicitoarea începe să întoarcă cărțile și din când în când își ridică sprincenele uimită.
Melek și Sarah erau ca două fetițe entuziasmate care asteptau să primească cadoul, chipul lor senin mă îndeamnă să mă relaxez.
- Măi, măi, măi...dar ce avem aici ...îmi stârnește curiozitatea ghicitoarea.
- Ce se întâmplă Melinda? o întreabă curioasă Sarah.
- Se pare că avea de-a face cu o mică cenuşăreasă...te rog să tragi o carte din teancul din stânga.
Trag cartea extrem de colorată și i-o întind.
- Evelyn  numele tău vine din ebraicul « havva », viață, cea care dă viață.
- Îmi plac copiii foarte mult, abia răspund.
- Ești o fire rezervată, misterioasă în aparență. Introvertită, uneori neliniștită şi  chinuită de angoase, posezi un anumit simt critic. 
- Este normal la felul în care arăt, cine naiba nu ar face-o.
Ghicitoarea mă privește pentru scurt timp zâmbind apoi își îndreaptă din nou atenția spre cărțile înșirate pe măsuță.
- Se pare că nu cunoști cuvântul superficialitate. Pentru tine, prietenia este sacră. 
- N-am avut niciodată prieteni.
- Pentru că nu ai vrut,  vei cunoaște singurătatea de-a lungul vietii, chiar dacă este vorba de singurătatea în doi. 
Cifra ta norocoasa este 7.
- Sunt născută pe 17 ianuarie.
- Hai lasă analiza Melinda spune ceva de dragoste, viitor...o grăbește Sarah.
- Se pare ca sunteți mai nerăbdătoare decât domnișoara.
- Evelyn viitorul tău se arată destul de încărcat...văd schimbări majore în viața ta...nu-mi pot da seama despre ce este vorba exact dar viața ta se va schimba complet, te văd înconjurată de bărbați...dar și de lacrimi.
- Uite un bărbat, îmi face semn spre o carte, este îmbrăcat în haine albe...
- Ăsta este baiatul meu, exclamă fericită Melek.
- Barbatul ăsta îți va oferi multe lucruri, frumusețe, perfecțiune, înțelegere, afectiune...hmmm...dar vei vărsa multe lacrimi.
- Perfecțiunea nu vine niciodată însoțită de fericire...mă trezesc vorbind.
- Da, aici ai dreptate...dar nu vei suferi din cauza aspectului fizic ci a inimii frânte.
- Mă voi îndrăgosti?
- Draga mea Evelyn....mă tem că ești deja, dar încăpățânarea ta este cea care îți întunecă rațiunea.
O privesc pe Melek speriată iar ea îmi zâmbește.
- Este imposibil...eu nu iubesc pe nimeni.
- Te poți minți în continuare dar nu pentru mult timp...uite mai văd aici un copil mic lipsit de căldură mamei...
- Nepoata mea, aprobă din nou Melek.
- Evelyn te rog să te relaxezi, neîncrederea ta nu-mi da voie să văd clar anumite lucruri, îmi spune ghicitoarea.
- Nu este nevoie să vedeți mai mult, încerc să mă ridic de pe canapea, nu mă interesează, eu nu iubesc pe nimeni și faptul că sufăr și plâng știu, asta o fac de când m-am născut.
Ghicitoarea mă ignoră și îmi ridică ceașca întoarsă începând să o învârtă încercând să găsească anumite lucruri.
- Vei fi mamă...
Îngheț și mă asez din nou pe canapea.
- Dar nu sunt însărcinată...
- Vei fi...nu acum...în viitor, văd un "R"...acest bărbat va fi îngerul tău păzitor...te va veghea și atunci când te vei îndepărta de el.
- Vei întâlni multe obstacole, fericirea, iubirea și încrederea se vor lupta cu răul... Alege cu inima Evelyn...
Ghicitoarea așează ceasca pe măsuță și mă privește fix.
- Ești o femeie frumoasa și profită de asta, schimbarea pe care am văzut-o în viitorul tău bănuiesc că ține de greutatea ta, ai încredere doar în bărbatul care te face să te simți frumoasă indiferent de împrejurări.
Acestea fiind spuse, femeia se ridică și își strânge cărțile, este condusă spre ieșire de Melek care revine destul de repede.
- Doar nu credeți tot ce a spus ea...le spun ținând cont că ambele mă priveau cu subînțeles.
- N-ai de unde să știi...
- Melek te rog doar nu crezi că Ryan se va îndrăgosti de un monstru, iar eu...n-am cum să-l iubesc, el este doctorul meu, este un bărbat superb care niciodată nu s-ar uita la una ca mine.
- Scumpa mea ai văzut ce a spus Melinda, trebuie să nu te lași condusă de întuneric, alege cu inima.
- Inima mea îmi spune să fug în acest moment dar nu o voi face, pentru că vreau să devin o persoană normală, care se va putea întreține singură, iar în ceea ce privește iubirea, pentru mine este un capitol necunoscut, vă rog să dați uitarii tot ce a spus femeia aceasta. Eu și Ryan nu vom fi niciodată împreună, el merită o femeie deșteaptă, frumoasă și sigură pe ea, dacă nu vă deranjează eu mă retrag în camera mea.

******
Următoarele capitole vor fi doar din perspectiva grăsuţei noastre.
Vă pup, o zi frumoasă ca și voi, LA MULȚI ANI ANDREI/ ANDREEA!!!!😘😘😘😘

Vreau să te învăț să iubești!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum