26

3.3K 223 26
                                    

Bărbatul căra cu ușurință trupul plăpând al femeii, o așeză întinsă cu blândețe pe bancheta din spate, pornind apoi spre destinație.
Cabana părăsită în care intră era murdară iar mirosul era greu.
Bărbatul o așeză pe o saltea undeva pe podea, apoi se așeză pe un scaun rezemându-și coatele de masă, așteptând să se trezească.
Butonând telefonul acesta tresări atunci când o văzu pe Evelyn în picioare.

- Tu? Tu m-ai răpit?
- Chiar eu...
- Ce glumă mai este și asta Justin?
- Glumă? Ha! Problema este că m-am săturat să te privesc ca pe o prietenă.
Zdruncinată Evelyn se tot uită prin încăpere încercând să o recunoască, acum nu doar se afla într-o încăpere necunoscută, in fața ei se afla un om pe care nu-l cunoștea, Justin prietenul ei nu ar fi în stare de asa ceva.
- Ce...ce vrei să spui? înghiți în sec împotriva nodului simţit în gât.
- Sunt îndrăgostit de tine Evelyn, asta vreau să spun te iubesc ca un nebun.
Evelyn simți o strângere de inima înainte să se prăbușească într-o prăpastie imaginară. Dădu din cap ...îi era imposibil să găsească cuvintele necesare, imposibil.
- Glumești! Nu se poate așa ceva Ryan este prietenul tău și...
- Și mereu a fost un norocos, prima dată a întâlnit-o pe Carol care ia dăruit o fiică superbă, apoi pe tine....Este vina lui că am ajuns sa te iubesc!
- Justin uite...
- E vina lui...Mereu vorbește cu dragoste si admirație despre tine, totul despre tine este la superlativ si...la dracu sunt un bărbat însetat de dragoste, afectiune...iar tu ești.singură care îmi poate oferi asta.
- Sunt sigură că esti doar un pic confuz Justin eu niciodată nu ți-am dat motive că aș fi interesată de tine altfel decât...
Deși lacrimile îi înțepau ochii Evelyn elimina posibilitatea de a plânge...cel puțin nu încă.
Bărbatul se ridică de pe scaun si înainta spre ea însă se oprise la o distanță de doi pași si.își indesa mâinile în buzunarele blugilor.
- Da! Asta este lucru care mi-a măcinat sufletul, nu m-ai putut vedea niciodata altfel, de ce oare? Din cauza lui, mereu venea si asista la ore, nu te scapa din ochi nici măcar o clipă, ii era frică să nu te piardă ca pe Carol.
- Carol a murit, nu l-a părăsit...
Justin o privi preț de câteva clipe fără măcar ca expresia lui să se schimbe.
- Din cauza lui a murit, și-a dorit enorm un copil nenorocitul și asta ia cauza moartea.
Ochii lui se opri asupra ei începând sa ii cerceteze amănunțit fiecare centimetru. Evelyn ii evita privirea încercând să-și mascheze vulnerabilitate.
- Justin eu propun să ne calmam, să discutăm ca doi prieteni...a...Ryan mi-a spus că ai plecat...
Înainte să-i răspundă la întrebare Justin se strâmbă ușor dezgustat.
- Nu puteam să plec fără să iau cu mine amintirea buzelor tale, a trupului perfect.
Vocea lui scade atunci când mai face un pas spre ea.
- Justin nu mă atinge ...
El își încleștă maxilarul prelungind liniștea, într-un final oftând.
- N-ai scăpare, ridică din umeri, trebuie să făcu ce îți spun, după cum îți poți da seama zona este destul de pustie și nu te poate auzi nimeni așa că poți țipa cât vrei.
Acela a fost momentul în care Evelyn nu s-a mai putut controla și bufni în plâns imporând îndurare în genunchi.
- Justin te rog, nu face asta ...Te rog!
- Taci târfă, nu te mai smiorcăi atât!!! Treci aici și supună-te.
Vocea lui era periculos de gravă, Evelyn își ținuse răsuflarea în zadar încercând să-și liniștească inima care bătea de o parcă ar fi prevestit ce urma să se întâmple.
- Dezbraca-te și așezăte pe masă.
- Nu voi face asta. Niciodată! se hotărâse să-l înfrunte.
- Ce obraznică ești..."grăsunel".
Dintr-o mișcare cu o mână a aprins-o de încheietura mâinii stângi și cu mâna liberă a început să-i maseze sânul acoperit acum doar de dantela sutienului cândva alb.
- Știu că urmează să-ți fac rău iubito...însă este inevitabil.
Buzele ei îi tremurau în timp ce primea confirmarea.
Mâna scârboasă și murdară îi mângâia sânul cu poftă, Evelyn gemu de durere când a pişcat-o.
A tras adânc aer în piept prin dinții încleștăţi însă nu l-a scos afară, voia să-l scuipe.
Anticipând parcă gestul acesteia a surâs ușor în colțul gurii și un licarit de răutate i-a aprins ochii.
Era distrusă.
Istoria se repetă.
A împins-o spre masa din colț și a plesnit-o peste fund.
- Te rog Justin...nu o fă....
- Cu o condiție...
Justin se repezi spre Evelyn și îi bagă adânc mâinile în gât. Începea să o strângă iar chipul ei înroșit datorită lipsei aerului îl făcea să se simtă atât de bine.
- Te măriți cu mine?
Evelyn nu-i auzi întrebarea, ea era mult prea ocupată să găsească și o fărâmă de oxigen.
- Răspunde!!!! Vrei să te căsătorești cu mine???
- Ju...stin...
- Atunci mori, dacă nu vrei să fii a mea, mori!!! Te voi omorâ și până ți se va răci trupul mă voi bucura de el după bunul meu plac!
Exact în moment în care Evelyn își privea în ochi călăul iar puterile ei scădeau, o bubuitură puternică îl determina pe Justin să-i dea drumul și să se întoarcă spre ușa care acum era doborâtă la pământ.
Allexandre sări la gâtul lui Justin, orbit de furie nu știa ce să facă prima dată să-l omoare sau să-și salveze femeia pe care o iubea.
Justin profitând de clipa de neatenție a lui Allexandre când acesta se întoarse spre Evelyn se strecură și ieși pe ușă, făcându-se nevăzut.
- Evelyn...iubito...se aruncă în genunchi lângă trupul inert.
Era atat de îngrijorat și atât de disperat încât îi venea să urle în gura mare.
Își dezbracă sacoul și il așeză sub cap, îi controla pulsul...inima lui începu să-i bată abia atunci când simți vena pâlpâind ușor.
- Te rog ...să-ți revii, Dumnezeule nu știu ce trebuie să-ți fac...
Îi adună părul răsfirat pe chipul de înger și se aplecă spre buzele ei. Nu știa exact cum se realizează o respirație artificială dar era dispus să încerce orice, poate si un masaj cardiac ar ajuta.
Cand privirea ii coborâ spre pieptul acesteia abia atunci observase că avea bluza sfâșiată iar sânii perfecți erau aproape ieșiți din cupele sutienului.
Înlătură și ultimele fâşii de material și începuse mesajul cardiac aplecându-se apoi spre buzele ei.
- Te omor nenorocitule!!!!!
Ryan apăru de nicăieri turbat de durere și furie și dintr-un pumn îl doboară, lăsându-l inconstient.
- Evelyn...ajutor!!!!
O luă în brațe și o ridică cu grijă dupa ce se asigurase că semnele vitale erau în regulă și ieșise afară unde a fost imediat înconjurat de echipa medicală sosită împreună cu două echipaje de poliție.
- Sunt nevinovat!!! Ryan ajută-mă,îți jur că sunt nevinovat, am urmărit-o după ce ne-am despărțit în fața cafenelei pentru că ceva mi-a spus că nu este în regulă.
- Nu ai putut accepta refuzul ei?
- Nu am făcut eu asta...cel care a încercat să o violeze este acel tip beat care a venit la tine în cabinet.
- Nu-ți caută scuze, vei plăti pentru asta!!! Jur că îți vor putrezi oasele în închisoare.
Orice ar fi încercat Allexandre să mai adauge cei doi polițiști care îl imobiliza îl lovi puternic în stomac, acesta căzând în genunchi, apoi a fost condus târâş până la mașină.

*****
Pffff m-am jucat puțin cu imaginația voastră, scuze nu m-am putut abține, cum spuneai că e Allexandre @ChristinaMeaw ?

Vreau să te învăț să iubești!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum