Vreau să te învăț să iubești!

17

Evelyn

Astăzi era marea zi, ziua în care îmi voi da jos bandajele.
În salonul meu deja Mark își pierduse răbdarea iar buni butona de zor telefonul.
- Buni sper că nu faci lucruri fără știrea mea !
- Nici nu îndrăznesc scumpo, vorbesc cu prietena mea, plecată în vacanță în Ierusalim, își întoarce telefonul dar datorită distanței nu văd nimic.
- Bună ziua! ne salută medicul intrând împreună cu o asistentă care ducea o tava pe care se aflau o pereche mănuși, o mască și câteva foarfece.
- Bună ziua! îi salut.
- Nerăbdătoare?
- Foarte .....
Cu grijă și atentie, medicul începe să taie bandajele care îmi acoperea corpul.
- Să nu te sperii dar anumite porțiuni încă sunt acoperite de vânătăi în câteva zile îți vor trece.
Aprob emoționată și aștept cuminte până când ultimul randament.
- Dumnezeule cât de perfectă ești...sânii sunt perfecți iar brațele...a facut o treabă super bună...vorbește fără nici o noimă doctorul.
Ajung în fără oglinzii mari și fără pic de jenă încep să mă admir.
Mark si buni erau muți de uimire iar eu plângeam în timp ce îmi ajungeam cu teamă trupul.
- Vă mulțumesc din suflet pentru tot domnule doctor, sunteți un înger...pot să vă îmbrățișez?
- Da, dar după ce iti legi halatul.
Îmi strâng halatul în jurul meu și mă arunc la propriu în brațele sale.
- Când pot pleca acasă?
- Vrei să ne părăsești?
- Mă tem că da...
- Poti pleca și astăzi...iți voi semna fișa de externare.
- Sigur o aștept împreună cu factura.
- Nu este nevoie de factură, îmi spune fluturându-și mâna.
- Ce vreți să spuneți.
- Aaaa...vezi tu anual statul ne ofer câte o sumă de bani pentru anumite operații iar tu te-ai încadrat cu succes în program.
Wow, chiar nu-mi venea să cred, eram într-adevăr o norocoasă, contul bunicii rămase intact.
- Vă mulțumesc din suflet, pentru tot...atât reușesc să mai spun înainte să izbucnesc în lacrimi.

Este târziu și sunt obosită, antrenamentul de astăzi m-a epuizat maxim, norocul meu este Mark, el mă însoțește de fiecare dată la sală și " mă împinge de la spate" ori de câte ori mă vede că vreau să trag chiulul.
După o baie care îmi relaxează întreg corpul decid să-mi petrec seara nu stând în pat și gândindu-mă la el ci alături de buni, pe care o găsesc în micuțul nostru salonaș stând concentrată cu telefonul în mână.
- Deranjez? o fac să tresară.
- Eve, nu sigur că nu, te rog să iei loc lângă mine, am crezut că deja dormi.
- Buni  ce-mi ascunzi ? fac semn spre telefonul pe care încă îl ținea în mână.
- Nimic, vorbeam cu...
- Lasă-mă să ghicesc...cu prietena ta plecată în vacanță.
- Aaaaa...nu, îmi răspunde învinsă.
- Atunci?
- Cu Melek.
- Ah...ce face?
- Bine îi organizează o petrecere lui junior.
- Aham...la care voi merge si eu...
- Te-ai decis?
- Da dar te rog să nu spui nimic, vreau să-i fac o surpriză.
- Merită nu crezi?
- Îi datorez multe, poate întreaga mea viață, m-a făcut să mă simt ca în rai...îl iubesc buni!
- Vezi tu Evelyn mereu dragostea ne face mai buni și mai înțelegători, ne face să vedem lucruri care înainte ne păreau imposibile și ne dezvăluie adevaruri ascunse. Mereu dragostea are grijă să ne învețe câte ceva nou.
- Mi-a fost frică buni să nu se plictisească de mine.
- Cum poate fi iubirea plictisitoare? Iubirea poate fi în multe feluri, dar niciodată plictisitoare draga mea. Poate fi inocentă sau cu năbădăi, poate fi lingușitoare, drăgălașă, misterioasă, oarbă, dar niciodată plictisitoare.
- Îți mulțumesc buni pentru că știi mereu ce să-mi spui, vreau să trăiești o mie de ani.
- O Doamne, nu-mi doresc așa ceva scumpo, cât vrea Dumnezeu mi-e de ajuns.
- Acum mă duc la somn, mâine vreau să merg să-mi cumpăr cea mai frumoasă rochie.
- Noapte bună draga mea.
- Buni? mă opresc din drum și mă întorc spre ea.
- Da?
- Vreau să te întreb ceva si vreau să-mi răspunzi sincer.
- Ce s-a întâmplat?
- Cine m-a operat?
- Nu înteleg...
- Ba da, înțelegi perfect.
- Doctorul bineînțeles.
- Îmi închipui și eu doar nu femeia de serviciu.
- Evelyn...
- Ryan a fost nu-i așa?
- De ce...cum a...
- Știam eu...a vrut să-și pună amprenta peste tot și până la final.
- Evelyn ...el...
- Tot el mi-a plătit și operația nu-i așa?
- Cum de ți-ai dat seama?
- Atitudinea doctorului, uimirea lui pe care o avea atunci când îmi dădea jos pansamentele...nu mai contează, mulțumesc,noapte bună!

Ajunsă din nou în cameră mea brusc mă simt singură, exagerat de singură chiar dacă buni era în salon, mă simt izolată și lipsită de echilibru mintal, aveam nevoie de el iar gândul că îl voi revedea în curând m-a făcut să mă opresc din plâns și să zâmbesc.
Exact asa cum mi-am propus imediat ce soarele a urcat pe cer am pus mână pe telefon și am format numărul bunului meu prieten.
- Mark am nevoie de tine.
- Neața și ție...Îmi răspunde cu o voce somnoroasă care mă face să zâmbesc.
- Vreau să mă însoțești la cumpărături.
- Doar nu vorbești serios?
- Ba da, foarte serios, bunii nu poate știi bine că are probleme cu picioarele.
- Eve te rog știi bine că nu...
- Poți cunoaște pe cineva, încerc să-l motiveze.
- În 10 minute vin la tine.
Exact așa cum am și presupus, după ce mi-am gasit rochia care nu.doar era perfectă , era perfectă pentru mine iar scumpul meu Mark acum era mai bogat cu 3 numere de telefon.

*****

Mă aflam în Houston deja de două ore, camera de hotel pe care mi-o rezervasem era mică și rece lucru care îmi displăcea însă gândul că în mai puțin de 50de minute îl voi revedea mă făcea să tremur de emoții.
Butonii pe care i-am ales să-i dăruiesc bărbatului din viata mea, am ales să-i personalizez, inițialele noastre frumos desenate semănau cu un nume de mare brend ( R&E ).
Restaurantul era destul de aproape de hotel așa că am ales să merg pe jos, chiar dacă tocurile kilometrice îmi dădeau bătăi de cap.
Aleg intrarea personalului, prelungind puțin revederea, mă ascund după un pilon și mă sprijin de el atunci când îl văd.
La fel de perfect, la fel de superb, la fel de divin, cu zâmbetul pe buze, întâmpina fiecare invitat în pat si primea cu bucurie fiecare cadou pe care îl primea.
Exact in momentul in care mă pregăteam sa ies din ascunzătoarea mea, o voce cunoscută și deloc plăcută urechilor mele mă opresc.
- La mulți ani iubire!
Amber își aruncă brațele în jurul gâtului său și îl sărută cu patos.
Am rămas fără aer în piept preț de mai multe secunde...imaginea din fața mea era crudă și dureroasă.
Mă întorc încet și mă amesteca printre invitați încercând să nu atrag atenția până când intru în baie.
Închid ușa în urma mea cu cheia și arunc micuțul pachet frumos ambalat în coșul de lângă chiuvetă.
Prin față îmi trec imaginile cu noi fericiți, as vrea să mă încurajez că nu-mi pasă că nu mă doare, dar cum când sufletul îmi este distrus.
- Taci inimă, taci te rog nu mai insista!!!! El nu a fost al tău și niciodată nu va fi !!! îmi astup urechile, îmi lipesc spatele de peretele rece și mă preling ușor până când ajung cu fundul pe podeaua acoperită cu gresia proaspăt spălată.

*****
Bună dimineața 😘😘😘😘
Voi reveni mai târziu cu un nou capitol, o zi frumoasă să aveți😘😘😘😘