A venit timpul. Ba nu, a venit ziua cea mare pentru intensa mea. Nebănuit, neașteptat, ai luat-o pe acel drum frumos care se parcurge în doi, acel drum în care tristețile se înjumătățesc pentru că ai un umăr pe care poți să plângi; iar fericirea se dublează chiar dacă o împarți cu sufletul de alături. De azi, viața ta s-a conturat mai colorat, mai luminos, mai plin de sens, alături de omul care te-a ales să-i fii alături.
De azi, mai ai o familie a ta, pe care de astă dată tu ți-ai ales-o. O familie mică, pentru început, dar la fel de prețioasă.
Casă de piatră, intensa mea. Construită cu suflet. Mult suflet. Cu pereții rezistenți, ca să nu-i distrugă nici o furtună și cu temelia bine stabilită pe respect și sinceritate. Cu grijă, fără grabă, s-o clădești frumos. Nu neapărat cu nivele cât un castel. Ceea ce contează va fi povestea din el, fericirea și pacea, liniștea și iubirea aceea pură. Să n-o răcești, cu îndoieli, supărări sau cuvinte rostite la-ntâmplare. Pereții să n-aibă urechi sau secrete, doar iubirea voastră să aibă o voce caldă.
Să fie într-un ceas bun! O viață trăită frumos și la timpul ei. Cu prieteni care să vă susțină, să vă înțeleagă și să vă ajute să depășiți momentele urâte. Dezinteresați, de bani sau alte lucruri ascunse. Să vă bucurați de dimineți cu soare, afară sau în suflet; să treceți peste nopțile cu ploi sau furtuni. Să vă bucurați de clipele în doi, dar și cele petrecute cu oamenii dragi. Curaj și încredere pentru a muta munții din loc atunci când e cazul.
P.S. Pentru intensa mea, Mihaiela, care astăzi este mireasă. Mi-aș fi dorit să fi fost azi alături de tine ca să împărtășesc clipele inedite și să fiu insipirată de fericirea ta. Tot ce-am putut să fac este să-ți ofer câteva cuvinte calde și sincere care să prindă viață, să fie practice și benefice.
