ACROSTÍH, acrostihuri, s. n. Poezie sau strofă în care literele inițiale ale versurilor, citite vertical, alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicație etc.) sau o propoziție.
02/03/2019
Când îngerii varsă lacrimi peste florile ofilite,
Armonia, furată de întuneric, se pierde în haos,
Răul adânc pătrunde în sufletu-mi ticălos,
Totul în jur sub proprii-mi ochi se prăbuşeşte;
Există totuşi o evadare într-o altă realitate
CITEȘTI
Versuri şi Emoţii
PoetryProbabil aceasta este superputerea mea: inspir durere şi expir artă. #1 poem - 5 septembrie 2019