10/03/2019
Te-am căutat printre ruine,
Sub poverile trecutului;
Am răscolit amintirile,
Până în colțurile sufletuluiTot continui să mai caut,
Dar cum aş putea regăsi
În trecutul de cleştar
Ceva ce de mult s-a năruit?Îmi amintesc că ce aveam noi
Era ceva unic, supranatural,
Pe când alții îşi construiesc iubirea
Din ceva artificialSimt că ne îndepărtăm pe drumurile vieții,
Dar îți strâng puternic mâna.
Inima ta mi-a scăpat printre degete,
Iar acum am rămas cu agoniaNu ajung rândurile să îți spun
Ce însemni tu pentru mine
În totdeauna te voi veghea,
Şi de nu ne surâd destinele
CITEȘTI
Versuri şi Emoţii
PoetryProbabil aceasta este superputerea mea: inspir durere şi expir artă. #1 poem - 5 septembrie 2019