AUTOAREA
După ce Yon s-a ridicat de la masă şi a fugit cu viteza luminii, tatăl ei s-a ridicat şi el.
Acesta voia să meargă după ea, însă Jimin i-a luat-o înainte.
—Luați loc, vă rog! Mă duc eu. Avem de lămurit niște lucruri.
Tatăl fetei doar a dat aprobator din cap şi i-a zâmbit slab băiatului.
Jimin s-a ridicat de la masă şi a fugit pe scări la fel de repede ca fata.
Când a ajuns pe holul care avea prea multe uşi, s-a oprit şi a încercat să-şi dea seama care este camera fetei.
Voia să se întoarcă înapoi să întrebe, dar Kwang deja se aştepta ca băiatul să nu ştie care este cameră.
—Prima cameră pe stânga. Țipă fratele fetei, încât să fie auzit de Jimin.
Acesta zâmbește şi se duce în fața uşii.
Îi era frică să bată și să dea ochii cu ea.
Se gândea cum să o abordeze ca să nu o supere mai tare. Era îngrijorat pentru ea, deoarece știa că nu se simte bine deloc. A putut să observe asta la masă.
Presimțea că fata şi-a dat seama de motivul pentru care acesta nu a vrut să-i mai fie prieten.
Chiar dacă nu era acesta motivul pentru care a plecat aşa de la masă, tot avea de gând să-i spună adevărul.
Era hotărât să lămurească lucrurile şi să dea cărțile pe față, chiar dacă nu era o idee prea bună.
Credea că fata nu vrea să-l vadă şi că îl urăște, însă era hotărât să îndure orice tratament primit, doar ca să încheie această harababura.
JIMIN
Câteodată mă urăsc că sunt atât de egoist.
Poate că nu a fost o idee bună să o mint, iar acum că am făcut-o să mă urască, nu aveam încrederea că o să rezolv ceva.
Trebuia să-l las pe tatăl ei să vină, dar acum dacă mă duc înapoi o să par un laş, iar eu nu îmi doream asta.
Probabil nici nu o să deschidă uşa, iar dacă o face, probabil o să primesc o privire urâtă şi o palmă peste față.
Îmi dau seama cât de mult mă urăște. Asta am văzut în privirea ei din seara aia în care am încetat să mai fim prieteni.
Chiar dacă a fost alegerea mea, mă simt groaznic să ştiu că a afectat-o aşa mult.
Mă așteptam să fie indiferentă şi să treacă peste, dar se pare că am făcut-o să sufere destul de mult, dovadă fiind vorbele spuse la masă.
Chiar am făcut-o să sufere şi am făcut-o să plângă în seara aceea.
Mi-am apropiat urechea de uşă şi tot ce am putut auzii, erau suspinetele ei.
Mă așteptam la asta, dar speram că nu o să se întâmple.
Am făcut-o să plângă din nou, iar acum regretam amarnic.
Îmi place să o văd fericită şi să o aud râzând, dar chiar şi aşa, am făcut-o să plângă.
Oftez lung şi bat la uşă fetei, după ce îmi fac curaj.
Nu mă așteptam să-mi deschidă, dar când am văzut-o în pragul uşii, plângând, am luat-o razna.
După ce mi-am ieșit din gânduri, mi-am axat atenția asupra ei.
