Cum ar fi să aflăm o poveste relatată de o umbrelă? Nu, nu este o glumă! Dacă sunteţi curioşi să vedeţi lumea şi oamenii prin „simţurile" unei umbrele, atunci vă invităm la o lectură amuzantă, antrenantă şi inedită.
Noi - @RoxCatC, @Marlendee, @Bog...
Blanca i-a explicat pe îndelete întâmplările, dar nu întru totul. Detaliile care lipseau le-am aflat abia a doua zi de dimineață.
După ce am fost așezată cu grijă lângă cuier, într-un suport de lemn special amenajat pentru umbreluțe, am ascultat liniștită conversația dintre cele patru femei.
Blanca - rămasă văduvă - avusese o căsnicie fericită cu unchiul Mariei, pe care Blanca îl cunoscuse cu douăzeci de ani în urmă, în țara ei de origine, Cuba.
Bărbatul nu a întârziat mult să se îndrăgostească de frumoasa cubaneză și a cerut-o de soție la numai două săptămâni după ce s-au cunoscut. După decesul lui Bernardo, Blanca a început să își adune toate rudele și să le aducă în Spania pentru o viață mai bună, însă banii lăsați de Bernardo s-au terminat rapid și problemele au început să apară rând pe rând.
Maria ofta de fiecare dată când auzea numele unchiului ei, îl iubise enorm și de dragul lui se atașase și de Blanca, al cărui mod dulce și drăgăstos de a vorbi - specific femeilor cubaneze - o cucerise din prima clipă. Avea în jur de zece ani când o cunoscuse și atașamentul față de ea evoluase odată cu trecerea anilor. Blanca era ca o a doua mamă pentru ea.
Nu am putut să nu observ privirile complice între Kiara, sora mai mare a Blancăi, şi Suyen, fiica acesteia, cu șase ani mai mică decât Manuel.
Curând, acestea s-au retras, motivând că vor merge la culcare, însă Maria a mai stat o vreme de vorbă cu mătușa ei, depănând amintiri și răsfoind albumul cu pozele de familie. Maria roșea de fiecare dată când era pomenit Manuel. Probabil fusese îndrăgostită de el în copilărie, pe vremea când familia obișnuia să-şi petreacă vacanțele în Cuba.
Bătăile puternice în ușă m-au făcut să tresar în zorii zilei. În casă, cele patru femei păreau să se certe, dar tot ce am auzit a fost momentul în care Blanca, îngenuncheată în fața Mariei, îi şoptea disperată:
— Te rog, Maria, spune-le că pungile de marijuana sunt ale tale, le vor deporta pe sora și pe nepoata mea dacă sunt găsite. Mai au doar câteva săptămâni până primesc permisul de rezidență, te implor!
— Cum poți să îmi ceri asta? De când te ocupi cu traficului de droguri? a întrebat Maria cu un glas sfâșiat de durere.
Deodată, ușa s-a desprins din balamale, iar polițiștii s-au împrăștiat prin toată casa ca furnicile. În dormitorul Mariei au găsit câteva kilograme de marijuana și, în scurt timp, sărmana fată a fost încătușată și scoasă cu brutalitate din casa mătușii ei.
Să fi trecut minute, ore... zile? Nu mai știu nici eu, dar durerea din ochii Mariei mi-a rămas adânc întipărită în memorie. Era pentru prima dată când simţeam că îmi doresc să fiu om și să o pot ajuta pe draga mea prietenă.
Astfel, am înțeles că întotdeauna te va trăda cel care îți este cel mai aproape, iar oamenii - despre care odată credeai că te-au iubit - se pot transforma în cel mai aprig dușman al tău, doar ca să-și salveze pielea.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
