Lăsând trecutul în urmă

Capitolul 12

Melek pov.
După o săptămână

Stau aici, în această cameră, închisă de o săptămână.

Pe Noah nu l-am mai văzut de când ne-am certat și îi mai bine așa. Mason, Iulia și Kevin am mai fost la mine. Mason îmi aduce de mâncare. Sunt ca o pasăre în colivie. Mi-a luat și telefonul. Măcar mai pot să scriu în jurnal. În fiecare noapte am avut coșmaruri cu Emilo. Același coșmar când fug prin pădure. Dacă mă mai tine mult aici cred că o să înebunesc.

E ora 17:00. M-am plictisit. Mason a fost pe la mine. Măcar m-a făcut să mă simt mai bine,dar oricât  ar sta cu mine tot  sunt tristă. După ce o să ies de aici, căci până la urmă tot o să ies, o să mă mut cât mai departe de New York. O să o iau pe Keila și o să mergem în Italia. Acolo am o casă de care nimeni nu știe.
Mă pun în pat vrând să adorm. Aproape ațipesc,dar deodată se aude o împușcătură și după asta, alte împușcături. Mă uit pe geam și în fața casei erau vreo 7 mașini negre. Cineva vrea să intre la mine în cameră,dar ușa e închisă. Cel care vroia să intre lasă clanța și pleacă, cred. Deodată ușa e trântită pe pământ și peste ea e un băiat îmbrăcat în negru cu o cagulă. Eu iau poziția de luptă. El se ridică și vine spre mine apoi se oprește la doi pași de mine și își dă jos cagula. E Aaron. Nu pot să cred că e el. Mă arunc la gâtul lui într-o îmbrățișare de care aveam nevoie. Eram atât de fericită că a venit după mine. Că e aici. Că mă ține în brațe. Că o să plec din camera asta care de câteva zile a devenit  celula mea.
- Bună, Melek! Ești bine?mă întreabă el examinându-mă.
- Da, nu-ți face griji. Cum ai ajuns aici?întreb eu zâmbind.
- Vorbim acasă. Acum uite cum vom face. Eu îmi trag înapoi cagula pe cap ca să nu  mă recunoască cineva și o să te iau ca și cum ai fi răpită!îmi ordonă el.
- De când îmi dai tu ordine?întreb cu o față serioasă. El se uită la mine cu frică și încearcă să spună ceva dar se bâlbâie. Eu încep să râd de el.
- Stai liniștit! Glumeam. Azi ai voie să-mi dai ordine. Acum hai să mergem. M-am săturat de  camera asta.zic eu.
- Ok. Hai să mergem! Stai să-mi iau jurnalul.zic și îl iau și apoi îl bag sub haină.
Aaron mă ia de braț și scoate pistolul ca să fie cât mai credibil.
Coborâm scările la parter și văd mai mulți băieți mascați ca și Aaron.
- Hai să plecăm băieți.zice Aaron și noi înaintăm spre ușă apoi vin și ei după noi.
Mergem la mașini și ne urcăm în ele. Aaron a stat cu mine în spate,iar în față au stat doi băieți cu care am făcut cunoștință și am aflat că sunt prieteni buni de ai lui Aaron.
Am ajuns la aeroport acolo unde după spusele lui Aaron ne așteaptă un avion ca să mergem în Londra. Am urcat și am pornit eu adormind pe umărul lui Aaron.

Noah pov.

Am fost la un bar să-mi înec amarul în băutură aseară. La cât de beat am fost m-au dus Kevin la ei acasă și am dormit acolo. Am dormit c-am mult. La ora 14:30 m-am trezit doar. Am mâncat și am vizionat cu băieții un meci de fotbal.
Decid să merg și pe acasă. Noroc cu Mason care îi dă de mâncare lui Melek că altfel ar fi murit de foame. Îmi pasă de ea,dar de fiecare dată când vreau să mă apropii de ea mă îndepărtează și apoi ne certăm. Nu știu cum să mă comport și să vorbesc cu ea. Ajung în fața casei și intru cu ea în curte. Mă uit spre ușă și văd că bodyguarzi mei sunt morți. Ce s-a întâmplat aici? Fug repede în casă și tot ce văd sunt oameni morți și peste tot sânge. Deodată îmi vine un gând. Melek! Fug pe scări în speranța de ea a fi bine în camera ei. Ajung la camera ei și văd ușa trântită pe podea. Ea nu e în cameră. Merg să văd dacă e în baie,dar nici aici nu e. Încep să o strig, sperând să mă audă de undeva și să-mi răspundă. Dar nu se aude nimic. Îl sun pe Kevin și Mason să vină la mine. Și pe încă câțiva băieți să-mi curețe casa.

După câteva ore...

Băieții au plecat demult. E ora 02:05 și eu nu pot dormi. Mă gândesc la Melek. Am dat ordin să o caute,dar n-am primit nici o veste până acum. Nu pot să dorm. Mă gândesc continuu la Melek. Dacă e bine? Dacă a fost lovită? Dacă a mâncat? Cred că mie dor de ea. Decid să merg în camera ei. I-am pus ușa la loc. Mă pun pe pat și îmi bag capul în perna ei. Are mirosul ei. Mirosul acela de lavandă care  e special. 
Chiar dacă am închis-o aici în cameră am făcut-o doar ca să o țin aproape de mine. Știam că mi-a plătit deja datoria și mai știam că într-o zi va pleca așa că am închis-o aici,dar se pare că am și asta a fost în zadar. Cine mi-a intrat în casă cred că au luat-o. Poate că ea nu s-a putut apăra așa că a plecat cu ei.
Mă decid să merg până la baie. Intru și mă îndrept spre chiuvetă ca să mă spăl pe față. Mă uit în oglindă și o văd că e spartă. Cred că Melek a dat cu pumnul în ea. Mă spăl și apoi ies de baie. Îmi e extrem de somn. Mă pun din nou pe patul lui Melek și lumea viselor mă trage spre ea.