Lăsând trecutul în urmă

Capitolul 20

  După două săptămâni
Melek pov

Au trecut două săptămâni de când am fost cu Noah la cumpărături. De când stă cu noi cred că am râs mai mult decât am râs în ultimii doi ani. În seara asta mi-a spus că ieșim la o întâlnire și că trebuie să port rochie. N-am purtat o rochie de la mormântarea lui Aaron. Mi-e dor de el. Și trebuie să-l vizitez. Poate că vom fi împreună într-un viitor apropiat.
Acum sunt cu Keila la mall și îmi caut rochia. După ce am luat tot am plecat acasă ca să mă pregătesc. Am ajuns și am început pregătirea.
M-am îmbrăcat așa:

Iar la machiaj am ales doar ceva simplu. Și părul mi l-am ondulat puțin.
Mă uit la ceas și văd că e ora 19: 30. Mă așteptă Noah. Cobor scările și îi văd așteptându-mă în sufragerie. E îmbrăcat într-o cămașă vișinie și o pereche de blugi negri. Mă vede și se holbează la mine. Gura lui aproape că se deschide într-un o perfect. Matt și Keila sunt și ei aici  îmbrățișați uitându-se la noi.
- Închide gura că intră musca.zic eu și mă apropii de el. Îi duc o mână sub barbă și îi închid gura.
- Ești foarte frumoasă. Superbă. Minunată.... spune el dar este întrerupt de Keila.
- Hai plecați că vă prinde miezul nopții în casă dacă o mai complimentezi mult. Da, știm și noi că-i frumoasă. Hai plecați!
Eu o iau pe Melek de mână și plecăm spre ieșire. Keila ne împinge de la spate să ieșim cat mai repede. Ieșim pe ușă și Keila o trântește în urma noastră.
- Sorăta tocmai ne-a dat afară din casă?mă întreabă Noah derutat.
- Cred că asta s-a întâmplat.zic eu și amândoi începem să râdem.
- Acum haide să mergem.
- Bine.zic și mă conduce spre mașina lui. Îmi deschide ușa și eu intru în mașină apoi el o închide și trece prin fața mașinii și urcă la volan.
- Unde mergem?
- Surpriză.
- Bine, dar mă bucur că nu mă mai legi la ochii.
- A, era să uit.spune și oprește mașina și scoate aceleiași eșarfă neagră.
- Trebuie să ți-o pun la ochii. Întoarce-te.
- Bine.accept și mă întorc cu spatele la el, iar el îmi pune eșarfa.
Acum nu mai văd nimic.
- Mai avem mult? întreb eu.
- Nu imediat am ajuns.spune el și mai mergem puțin și apoi mașina se oprește. Îi aud cum se dă jos din mașină apoi ușa de pe partea mea se deschise. Mă ia de mănă și mă ajută să cobor.
- Îmi pot da asta jos de la ochii?îl întreb eu.
- Nu. Acum lasă-mă să te conduc. O să te gidez eu. Nu-ți face griji.spune el și pornim spre necunoscut.
După ce am urcat câteva scări și după ce cred că am urcat într-un lift îmi spune că am ajuns.
Merge in spatele meu și îmi ia cu grijă eșarfa de pe ochii. Imaginea mă lovește în față. E superbă. Toate luminile orașului se văd de aici. E minunat. Într-un colț sunt și câțiva oameni care cântă la un pian și câteva viori.

- E superb.spun eu și mă întorc cu fața spre el.
- Mă bucur că-ți place.spune apoi mă conduce spre masă. Îmi trage scaunul și eu mă așez.
- Tu chiar m-ai lăsat fără cuvinte. E minunat aici.spun eu către el.
- Știam că-ți va placea.
- Și dacă îmi era frică de înălțime ce făceai?
- Dragă, m-am informat înainte.
- A deci Keila a contribuit cu ceva.
- C-am așa ceva. Acum hai să mâncăm.spune și eu doar acum observ că un chelner ne-a adus mâncarea pe masă. Paste. Chiar îmi plac pastele.
După ce mâncăm. El mă invită la dans. Eu accept și începem să ne mișcăm pe ritmul muzicii.
E frumos. Mă face să mă simt bine și în siguranță, dar presupun că asta nu o să dureze mult.
După un timp in care am dansat ne așezăm din nou la masă și începem să vorbim despre diferite chestii. Deodată îl văd pe Noah că se c-am fâstâcește în scaun.
- Melek de când te-am cunoscut am știut că ești o fată specială. Ca să nu o mai lungesc atât că tot mi-am uitat discursul pe care l-am pregătit. Te iubesc foarte mult. Vreau să te întreb. Vrei să fi iubita mea??
- Noah.... Eu ................ Nu pot. Îmi pare rău.spun și mă ridic de pe scaun și fug spre intrarea în lift cu lacrimi în ochi. Cobor cu liftul și pornesc pe jos spre casă. Plâng. Lacrimile mele se izbesc de pământ. Nu am putut accepta. Cred că acum mă urăște. Dacă ar știi și de ce nu am putut...
- Hei păpușă! Ce zici vi să dăm o tură?văd un tip care se apropie de mine.
- Pleacă.
- Hopa. Păpușa are glas.spune și pune mâna pe brațul meu. Eu i-o iau și i-o sucesc la spate. Și îi mai dau și una după cap de rămâne lat pe trotuar.
Merg grăbită spre casă. Trebuie să ajung la aeroport. Ajung acasă și merg în garaj de unde îmi scot mașina. Trebuie doar să las scrisorile și apoi pot să plec. Geamantanele mele cu haine sunt în mașină. Plec în Sicilia, în Italia. Merg și deschis ușa și văd că nu e nimeni aici, dar după asta îi văd dormind pe canapea. Mai bine așa. Mă descalț de tocuri și urc cu grijă scările ca să nu-i trezesc pe cei doi adormiți.  Intru întâi în camera mea și mă îmbrac în ceva mai comod. M-am îmbrăcat într-un tricou alb și un hanorac negru, o pereche de pantaloni negri și o pereche de adidași tot negri. Îmi las jurnalul în birou și apoi ies cu grijă din camera mea și într-un în cea a lui Keila. Îi las scrisoarea pe pat și apoi ies și intru în cea a lui Noah. Îi las și lui scrisoarea pe pat și îi mai inspir odată parfumul apoi ies pe hol. Cobor scările și o pup ușor pe frunte pe Keila fără să o trezesc.  Ies din casa și mă mai uit odată la ea. Poate mă voi întoarce, poate nu.spun cu voce tare și o lacrimă îmi scapă din ochi.
Mă urc in mașină și plec spre aeroport.