𝑈𝑚𝑏𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐼𝐼 (boyxboy)

24.

      ***

      Fiecare dintre ei sare gardul orfelinatului, urmând cu exactitate indicatiile lui Robert. Ajung la o ușă apoi își trag cagula pe față și își fac semn unul altuia să păstreze liniștea. Robert deschide ușa sperând să fie descuiată, exact cum discutase cu Liam. Apasă clanța pana la capăt apoi răsuflă ușurat cand usa se deschide. Își pornesc lanternele pe o fază slabă după care intră. Robert aude pași în dreapta lui, pe scări apoi cum cineva pocnește din degete. Bate cu lumina pe perete și pașii devin ceva mai rapizi. Liam apare în fața lor și se aud instant pistoale încărcate.

—Calm!strigă Robert în șoaptă uitându-se la ei

—Cheia.zice puștiul și se ascunde după balustrada

      Robert o ia apoi îi face semn să plece. Intră pe alt coridor cu fereste gigantice urmate de gratii, ajunge la două uși din lemn masiv și privește sceptic mânerele.

—Spune-mi un singurul lucru.zice Luther și îl prinde de braț înainte să pună mâna pe clanță. De ce?șoptește văzând că îi acordă atentie

—Mereu m-ai întrebat pe perioada antrenamentelor cum de am atatea cicatrici.zice și deschide usile. Dă-mi voie să îți fac cunoștință cu vinovata!strigă și se oprește în centrul camerei 

         Femeia ce se afla la birou se panichează și răstoarnă o cană și conținutul ei peste niste hârtii. Aude în spatele lui zgomote apoi vede doi bărbați căzând la picioarele lui.

—Să înțeleg că mă așteptai?zice amuzat și merge cu pași apăsați spre ea

—Robert, nu...strigă și încearcă să deschidă un sertar cu disperare

         Își scoate cuțitul din buzunarul lateral al pantalonilor apoi prinde arma cu care voia să îl amenințe si o aruncă spre băieți. O tranteste pe femeie inapoi pe scaun înainte să apuce să fugă după care îi lipește lama cuțitului de obaz.

—Crezi că îmi mai scapi?!spune printre dinți și îi face o tăietură urâtă sub ochiul drept apoi o izbește cu capul de birou și femeia leșină instant

           Speram sa ma mai joc cu ea înainte să își ia somn. Își sterge sângele de pe lama de pantaloni apoi își scoate lanterna cu lumină albastră. Momentan nimic.

—Luati-o.mormăie apoi asteapta ca Brook să îi pună sacul pe cap și să plece

          Robert se așează la calculator și cuplează un stick la el, tastează de câteva ori apoi se ridică și merge spre ieșire.

—Și pe ăștia doi îi vom duce la subsol, vreau să le pregătesc ceva drăguț.zice și învârte cheia pe deget 

             Iese din birou și se aud niste lovituri și gemete.

—Etajul unu.zice și îi face semn lui Ryan și Mike să plece. Copila o lăsați în viață.

             Băieții nu mai înțelegeau nimic, însă ascultau ordinele lui Robert. Luther și Brook târâiau in liniște cele două cadavre în urma lui pe un hol îngust de o singură persoană. Ajung la capătul acestuia și văd o ușă de lemn blindată cu fier, încuiată cu un lacăt mare. Robert scoate cheia apoi deschide ușa și apasă pe un întrerupător. Coboară câteva scări spre subsol și aruncă cele două cadavre pe podea, văzând cum becul de deasupra se mișca lent în stânga și în dreapta.