În această carte este descrisă viața unei tinere, sora geamănă a cântărețului Jeon Jungkook. Jeon Mina trebuie sa treacă prin multe încercări ale vieții ca să ajungă însfârșit fericită, vă invit săi citiți povestea alături de mine <3
Volumul 2 îl pu...
- Copile! Adunăți mințele! Chiar și dacă Mina nu îți este soră de sânge, ți-a fost mereu aproape! Asta înseamnă că acum trebuie să o îndepărtezi?!
Țipă Yoongi la Jungkook. Așa este de trei zile în coace în căsuța acestora. Jungkook sa îndepărtat de Mina, aceasta suferind, crezând tot o dată că din vina ei băieții se ceartă atât.
- Nu e vina mea căci Abel a fost încurcată la naștere! Vreau să recuperez timpul pierdut cu sora mea! Adevărata mea soră!
Țipă Jungkook înapoi. Vorbele acestuia fuseseră ca o săgeată prin inimă. Pe față îi alunecaseră o lacrimă,dar o ștersese la timp pentru ca nimeni să nu o observe. Yoongi văzând că Mina din nou e tristă, îl târăște pe tânăr afară, pentru a-și continua discuția, băieții eșind afară după ei pentru a nu se ajunge la bătaie. Astfel Mina rămaseră din nou singură. Diseară vor pleca în Caraibe, și poate după vacanță totul va reveni la normal. A decis să își înceapă a împacheta lucrurile. Cât timp își lua bijuteriile din noptieră, observaseră lănțișorul primit de la mama ei când se născuseră. Și la pus la gât,apoi la strâns în pumn, începând să plângă. Ușa se deschiseră,apoi se închiseră încet.
- Bună Mina...
Zice fata și se așează pe patul din fața ei.
- Bună...Abel..
Zice,neridicânduși capul.
- Îmi pare rău..
Zice fata.
- Pentru ce îți pare rău?
O întreabă Mina confuză,acum privindo în ochi. Abel doar îi zâmbește.
- Nu observi? Îți i-au totul! Îți i-au tot la care ții! Părinții, fratele, casa, totul Mina! O să devii o pacoste, așa cum am fost și eu!
Zice zâmbind, ambele ridicânduse de pe paturi în același timp. O privea cu badjocură, în timp ce privirea Minei transmitea doar furie.
- Tu nu ești sora lui Jungkook!
- MINȚI! Ce-i din familia Jeon nu sunt atât de plini de sine! Ce vrei de la noi? Avere, faimă? Îți dau orice! Doar lasă mi familia în pace!
Țipă Mina,dar atunci ușa se deschide,pe ea intrând băieții și Solar.
- Ce se întâmplă?
Întreabă fata confuză,dar chiar atunci Abel sare în brațele lui Jungkook, începând să plângă.
- Jungkook! Mina ma amenințat! A zis că dacă nu renunț la moștenirea familiei voastre mă va omorâ! Ne va omorî! Nu vreau să mori Kookie,te iubesc! De aia cred că nu voi sta cu voi..
- P-poftim? Minte! Știți prea bine că eu nu-
- Destul! Mina... înțelege, Abel este sora mea...tu doar..tu doar i-ai ținut locul cât timp nu era lângă noi. Asta nu înseamnă că trebuie să o ameninți...
Îi zice Jungkook.
- Dar eu nu...Tu!
Spune mergând spre Abel,aceasta dând cu spatele de perete. Dar când a vrut să puie mâinele pe umerii ei,Abel țipaseră, și-i îi strecuraseră în mâna Minei un obiect rece și ud.
Se îndepărtaseră speriată, observând că avea în mână un ciob de oglindă, acoperit cu sânge. Apoi observaseră că brațul lui Abel la fel aer de sânge.
- Tâmpito!
Strigă Jungkook și o împinge pe jos.
- Abel singură și-a înfipt ciobul în braț! Am văzut cu ochii mei.
Zice Solar, repezinduse în a o ajuta pe Mina să se ridice de jos.
- Vrei să spui că sora mea e nebună încât să își facă singură rău?
Se revoltă Jungkook.
- Jungkookie...tu pe cine crezi mai mult? Cine ți-a fost alături atâta timp? Cine ți-a ascuns greșelile față de părinți? Cine ți-a rezolvat atâta timp problemele? Cine sa aruncat în fața mașinii pentru tine? Cine ar fi vrut să-și de-a viața pentru tine? Eu, adevărata ta soră? Sau o străină și niște cuvinte negre pe foi albe?
Îl întrebă Mina,apropriânduse de el, punandui mâna pe obraz, continuând să suspine.
- Abel nu îmi e străină! Are același sânge ca și al meu! Tu îmi ești o persoană străină,regret că te-am întâlnit, nu vreau să te mai văd...
Zice Jungkook,ochii începând și lui ai lacrima,privindo pe Mina.
- Te-am înțeles.. Acum.. mă înlocuiești atât de simplu? Acum ea va dormi în camera mea? Ea va sta în locul meu la masă? Ea îți va lua apărarea în fața părinților?..
Îl întreabă Mina din nou,glasul stricânduise în timp ce rostea toate aceste cuvinte. Jungkook nu a zis nimic,doar șia lăsat privirea în jos, și a dat din cap în semn afirmativ. Mina își retraseră mâna, dând și ea din cap. Se îndepărtaseră de el,apucânduși bagajele, eșind din căsuță. Normal că toți o urmaseră.
- Sper să ne mai vedem..
Dar băieții nu îi răspunseră cu nimic, unii privindo cu ură, alții cu milă. Își scoate din geantă biletul câștigat și i la dat Abelei.
Ia mai privit încă o dată,apoi a plecat cât de repede a putut. Cât mergea toți din tabără au început să o privească cu milă, încercând să o încurajeze. Fata alergaseră de acolo, ajungând lângă mașină. Își urcaseră bagajele în mașină, și exact când doriseră să urce la volan, a fost prinsă în brațe.
- Mina! Nu pleca! Te implor! Jungkook nu își dă seama ce spune și ce face.
Zice Taehyung,vocea fiindui tristă, iar pe față curgandui lacrimi.
- Promit, când veți veni din vacanță, vă voi întâmpina, și ne vom revedea.
- Îmi va fi dor de tine...
- Și mie de tine.
Nimeni nu mai spune nimic, fata urcă în mașina ei, și pornește din loc, Taehyung căzând în genunchi, plângând, urmărind cum mașina dispare. Chiar când înțeleseră cât de mult o place pe fată,aceasta plecaseră.
Nu știu de ce,dar eu plâng
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Două capitole într-o zi,yeeey. Vă mulțumesc că îmi citiți cartea. Are câteva zile de când e publicată dar deja are aproape 50 de ochișori.
