Capitolul 18

266 24 6
                                    

• 2 aprilie •

-

-Am vorbit cu fratele meu, cât timp veți fi plecați acolo, el se va ocupa de tratamentul tău,te rog Mina,ai mare grijă!

Zice Lu-han, petrecând fata la avion, căci ea nu doriseră să meargă cu băieții într-o mașină.

- Lu-han,simpt că nu mai pot...

Oftează ea,privind avionul.

- Dacă nu mă întorc din această călătorie, promitemi, vei avea grijă în continuare de orfelinat, și nu le vei permite acelor scorpii să le închidă.

- Dar Mina,vei fi bine-

- Promitemi Lu-hani! Doar asta te rog, ca o ultimă a mea dorință...

- Promit!

Fata îl îmbrățișaseră pe băiat, acesta începând să plângă pe umărul ei. Știa la fel de bine că ea, că starea ei se agravează din minut în minut, și că nu mai era ca înainte. Boala o distruge pe zi ce trece, homo-terapia încetează din a-și face efectul, medicamentele se termină și nu o ajută, dar cel mai rău e că încă nu sa găsit un donator potrivit. Știau ambii că putea fi ultima călătorie a fetei. De boala ei știa doar el, Heya,Bang Chan, medicii și domnul Bang..

- Adio Lu-han...

- Nu spune asta Mina! Pe curând..

Se desprind din îmbrățișare, Mina ștergânduși lacrimile și urcând în avion, băiatul încă privindo plângând zgomotos.

Ceea ce nu știau niciunul,este că Taehyung îi privea pe ambii atent de la fereasta mică și rotundă a avionului. Observaseră că Mina înainte de a porni în această călătorie, când își luaseră la revedere de la prieteni,cu toții plângeau. Adică, înțelegea că le va fi dor unii de alții,dar nu vor sta mai mult de o lună, ceva era putred la mijloc,iar el avea să afle asta cu orice preț.

O dată ce Mina intraseră în avion, își ascunseră medicamentele bine de tot, domnul Bang îi arătaseră locul unde va trebui să stea, apoi s-a întors la locul lui, asigurânduse că e fata e bine. În fața Minei se afla Abel, oricât de mult ar fi dorit să o evite,nu putea,o măcina câteva întrebări.

- Abel? Părinții tăi, adică a mei, ce s-a întâmplat cu ei de au murit?

O întreabă ea cu o voce tristă, Abel își lăsaseră telefonul la o parte și o privi suspicioasă pe Mina.

- Mama când te-a născut,iar tata două zile mai târziu se sinuciseră, așa mi-au spus părinții Arei Go, ei m-au crescut...

- Și, cunoști vreo rudă de a mea?

- Tata nu a avut niciun frate sau o soră,mama a avut un frate mai mare dar el a murit într-un accident... nu ai avut frați sau surori..

Îi zice ea rece,Mina dând din cap în semn că a înțeles,punânduși ochelarii de soare pentru a nu se putea observa ochii săi înlăcrimați. Ultima ei speranță dispăruseră. Primiseră un mesaj de la Jong-il, fratele mai mare de care îi povestiseră Lu-han, și cu care îi făcuseră cunoștință în februarie când acesta își vizitaseră familia.

- Cum aterizează avionul
vii la spital pentru
terapie,okay?

-Okey.

Începuseră să o amețească capul, oftând. Cu aceste dureri se lupta deja de trei luni,era obișnuită.

***

Era seară. Ajunseseră la mult așteptata lor destinație cu 5 ore în urmă, în care 4 Mina stătuseră în spital,din nou cu un cateter în braț. Acum câteva minute ajunseseră la hotelul în care se cazaseră,dar nici nu bine intraseră în cameră, că domnul Bang o chemaseră pentru a avea o discuție importantă. Cu toate că era destul de cald afară, aceasta își luaseră pe ea un pulover, în caz că acolo ar putea fi cineva din băieți pentru a nu-i observa branula ce o are în braț. Când eșiseră din cameră, dădu nas în nas cu Taehyung,ce se pregătea să bată la ușa ei.

- Te pot ajuta cu ceva?

Îl întreabă fata curioasă.

- Ăm, te-ai comportat cam ciudat în ultimele zile, ești bine?

Fata îl privea acum nedumerită, nu înțelegea de ce dintr-o dată pe Taehyung îl interesează starea ei sau cum se simpte. În ciuda miilor de întrebări din capul ei, aceasta a aprobat din cap, zâmbind slab și fugind de lângă el până în restaurantul de jos,unde o aștepta domnul Bang. Când ajunseră începuseră să-l caute pe domnul Bang cu privirea, până când la văzut pe Yoongi ce ridicaseră mâna, stând la o masă cu o domnișoară și cu Bang, Mina plecaseră rapid lângă ei și se așezaseră pe scaunul de între Yoongi și acea domnișoară. O privea curioasă pe tânăra de lângă ea,iar domnișoara îi zâmbea și întinseră mâna.

- Bună Mina,eu sunt Nari, Lee Nari. Sunt o mare fană de a tа și îți respect toată munca depusă. Am venit pentru a vorbi despre ce am descoperi. Eu,Bang, și Yoongi am descoperit un lucru ce ar trebui să-l știi, și care ți-ar fi de folos.

Mina îi zâmbește, apoi dă din cap precum că a înțeles.

- Mina, tu ești geamăna lui Jungkook.

Yoongi spuseră și îi puse mâna pe umăr, pe când ea începuseră să tremure și sa lăsat pe spătarul scaunului.

- C-cum? Toate testele biologice... înfățișarea lui Abel...

- Mina! Aduți aminte în ce lume trăim! Totul poate fi cumpărat cu bani! Mașini,case, haine, dar cel mai grav încrederea oamenilor.

Îi zice domnul Bang întinzândui un pahar cu apă.

- Mina, îți voi povesti tot ce știu, trebuie doar să ne promiți căci vei lupta cu noi pentru a scoate adevărul la iveală, și pentru a le distruge pe acele scorpii..

Fata doar o aprobă din cap, punânduși capul pe masă din cauza durerii ce își făcuseră apariția.

- Cred că cel mai bine ar fi să vă continuați discuția în camera Minei, a fost la terapie, trebuie să stea întinsă.

Yoongi o ridicaseră stil mireasă și plecaseră înspre camera fetei,cu Nari în spatele lor. Când ajunseră pe hol, dăduseră de Taehyung ce dorea să intre în camera lui,dar când îi văzuseră pe cei trei se repeziseră la ei

- E bine?

Întreabă el oarecum îngrijorat și panicat.

- Îți pasă?

Îl întreabă Yoongi, evitândul și intrând în camera Minei, trântind ușa.








Invazia a început...

Publicat ~ 5 decembrie 2020

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


Publicat ~ 5 decembrie 2020

𝑺𝒖𝒔𝒑𝒊𝒏𝒆 𝑨𝒓𝒎𝒐𝒏𝒊𝒐𝒂𝒔𝒆Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum