Blue Side || YoonSeok

🍄

După discuția avută cu Namjoon și Seokjin, Hoseok acceptase să-si lungeasca concediul de odihnă, cu încă două săptămâni, sau sa-si i-a concediu de odihna. Chiar dacă era conștient că, avea mare nevoie de o pauza, deja putea simțit cum următoarele două săptămâni, vor fi greu de suportat, dar măcar, va putea sta cu Yoongi si cu Mickey.
La doar trei zile, după plecarea prietenilor săi, Hoseok ajunsese exact ca o leguma, tot ce facea, erau exact același acțiuni pe care le facuse și cu o săptămână în urma, ieșit afară cu cei mici, seriale, mâncare, curatenie, somn. Dacă nu îl cunoșteai pe Hoseok, ai putea spune că este o persoană care se izolează de lume, dar adevărul era altul, nu foarte diferit de ceea ce credeau vecinii, dar măcar era diferit.
Unii dintre ei, se mai întrebau ce se întâmplăse cu el, pentru ca nu îl mai vazusera de mult pe bărbat. Hoseok ieșind doar dimineata, și seara târziu, atât pentru ai scoate pe Yoongi și Mickey, cât și pentru a face cumpărături. Hoseok ieșea în general, doar atunci când vecinii lui nu sunt trezi, și cât să nu se întâlnească cu ei. Nu este ca nu îi suporta, doar ca, nu îi plăcea să interacționeze cu ei.
Mai primea din când în când telefoane de la Namjoon sau de la Taehyung, pentru ai verifica starea. În acele săptămâni în care Hoseok nu mai dăduse pe acasă, fiind blocat în biroul său, și trecând cel puțin o dată pe saptamana pe la apartamentul lui Taehyung, acesta se obișnuise cu prezenta roscatului.
Dacă lui Hoseok, deja primele trei zile în se păreau ca trecuseră foarte greu, nici nu dorește să se gândească cum vor fii următoarele unsprezece zile rămase. Colegii săi de la spital, știau ca Hoseok era în concediu, dar nu se puteau abtine să nu îl sune și sa ii ceară ajutorul. Fapt ce îl enerva puțin pe Hoseok.
Mereu când colegii sai aveau concediu, nimeni nu îi suna, iar Hoseok știa foarte bine asta, pentru ca, acest subiect neînsemnat, era un subiect destul de discutat, la pauzele de masă sau de cafea. Toți colegii sai spuneau ca, în perioada respectivă, nu aveam nevoie de ajutorul doctorului nu stiu care, pentru ca totul mergea bine, și chiar erau unii doctori, care își luau foarte des concediu, fapt ce il făcea confuz pe Hoseok.
Hoseok își dorise ca următoarele două săptămâni, să își tine telefonul închis, și să scape de tot ce înseamnă munca și social media; nu putea să îl lase închis, la rugămințile lui Namjoon și Seokjin, care îl rugase să nu își inchida telefonul, măcar pentru momentele în care era sunat de prieteni apropiați.
În afara de psihologie, una dintre pasiunile lui Hoseok, a fost, este, și va fi dansul. Visase să își deschida cândva o sală de dans, dar se pare că părinții sai se băgaseră peste planurile bărbatului, făcându-l să uite de visul său, de a deschide o sală de dans.
Cand încă era la început, Hoseok avea timp liber, să iasă și cu prietenii sai la o terasa, vineri seara, sau să mănânce undeva, dar acum, astea erau doar vise.
Un lucru ce îl făcuse pe Hoseok să își punea semne de întrebare, nu ca i-ar păsa sau ceva, dar Kangdae, pare să îl fi lăsat în pace, sau așa spera și credea Hoseok. Atunci, când Hoseok crezuse ca putuse să treacă neobservat pe lângă Kangdae, se înșela se amarnic, fiindcă presupusul îl văzuse le Hoseok, de la câteva străzi distanță. Chiar și după o perioadă lungă de vreme, nu putea trece peste faptul că Hoseok se despartise de el. La început, îl iubea pe Hoseok, și chiar dacă, cu timp, relația lor se racise, și Kangdae găsise alinarea în brațele unui alt bărbat, cu mult mai bogat decât Hoseok, dar tot tinea la Hoseok.
Și revenind la al nostru Hoseok, care stătea în momentul de față, pe canapea, cu Yoongi și Mickey, pe o parte și alta a sa, uitându-se la o kdrama, se întreba dacă, chiar va sta aia tot concediul? Și cel mai probabil, răspunsul era da, fiindca nu avea unde să se ducă. Prefera mai mult liniștea, decât un loc aglomerat, și plin de persoane.
Fiind atat de concentrat pe drama pe care o viziona, Hoseok nu a sesizat când micul Yoongi plecase de lângă el, ducându-se spre dormitorul lui Hoseok. Chiar daca atât el, cât și Mickey, avea fiecare patul sau, preferau cu toți să doarmă împreună, în același pat. Micul pisou se plimba nestingherit prin domnitorul stăpânului sau, nestiind nici el ce anume cauta, dar cauta in continuare. Chiar daca era mic, Yoongi putea sarii pana la anumite inaltimi, cum ar fi in pat pe scaun, iar de pe scaun pe birou, si tot asa, creand o scarita cu lucrurile in jur.
Când episodul se terminase, Hoseok de întinse, fiindcă amortise de la câte stătuse pe canapea, uitându-se pe drama, chiar dacă era la jumătatea ei, trebuia să mai i-a o pauză. Când revine înapoi în poziția inițială, Hoseok se uita lângă el, prima dată îl vede pe Mickey care dormea cu capul pe labute și făcut covrig lângă el, iar în partea cealaltă, unde trebuia să fie Yoongi, nici urma de el. Moment în care Hoseok simțea ca ii picase cerul în cap.
-Aish, cum ai putut să pierzi un motan, doar pocnind din degete, Hoseok? Cum? Atât de incapabil esti? Stiam eu ca Jiwoo avea dreptate când a spus că nu voi reuși să am grija de Mickey, dar i-am dovedit ca am putut aveam grija, și încă am, dar acum, ai pierdut un motan, Hoseok, UN MOTAN. Ok, ne calmam, Hoseok începuse să în plimba în cerc, gest ce începuse să îl deranjeze pe Mickey, din scumpul sau somn.
Mickey își ridică capul spre Hoseok, și latra la stăpânul său de câteva ori, făcându-l să se oprească din a mai vorbi singur, și din a se plimba în cerc. Când lătratul lui Mickey se faci auzit, Hoseok se opri pentru o secundă, și începuse să se uite în jur, în loc să continue să vorbească a singur, fapt ce nici măcar nu îl ajută pe bărbat să își găsească motanul, se gândise ca măcar, dacă s-a ridicat de lângă el, nu poate fi prea departe, pentru ca Hoseok obișnuiește să tine usile încuiate, iar geamurile trabatate sau deschise; dar Yoongi nu avea cum saajunga la geam, fiind prea mic. Îl mangaie pe cap pe Mickey, urmând să plece în căutarea micului motan, Yoongi, care nu trebuia să fie departe.
În ziua când îl adusese pe Yoongi acasă, stiuse ca fusese vazut de cel puțin patru vecini, care îl salutară pe Hoseok, iar acesta fiind mult prea concentrat pe punga de cumpărături, care era nu grea, ci extrem de grea, din cauza mâncării lui Mickey, dar și cutia în care se află Yoongi, nu îl ajută se in acel moment, să își salute vecini, și nici ca ii placea să discute cu ei.
Când mai pleca spre spital dimineata, îi mai auzea pe unii vecini cum povesteau despre animalele de companie, și la susubiectul asta, Hoseok mereu era prezent, fiind singurul din blocul sau, care avea catel, în schimb, majoritatea vecinilor sai, ori nu aveau animale de companie, ori aveau o pisică, un peste sau un papagal.
Hoseok ajunsese în dormitorul sau, crezând că Yoongi venise aici să doarmă, pentru ca preferă să doarmă cu Hoseok, asemenea lui Mickey, dar nici urma de Yoongi în dormitor. Când eram pe picior de a părăsi dormitorul, din dulap se auzi câteva umerase lovindu-se unele de altele. Bărbatul roșcat se repede spre dulap, și când îl deschise, rămăsese uimit să îl vadă pe Yoongi care dormea pe unul din hanoracele preferate.
-Multumesc zeilor ca nu ai fugit . Îl ridică pe Yoongi în brațe, și îl strânge la piept, iar micul pisoi acționează, și începe să îl lingă pe Hoseok pe nas. Să nu mai pleci niciodată de lângă mine, Yoongi, și nici în asemenea hal, simțeam ca mor, știind ca nu poate ai plecat afară și nu o să te mai găsesc vreodată.
Yoongi iubea la nebunie mirosul lui Hoseok, cafea și flori se cireși, un miros pe care Yoongi îl adora, și a fost cucerit instant de Hoseok, când acesta s-a apropiat de cutie. Cand îl văzuse prima dată pe Mickey, era puțin gelos, ca nu este singurul animal al lui Hoseok, dar când Mickey începuse să îl lingă și să se joace cu el realizase ca nu putea sta de parte de pufosenia de Mickey.
Dar, oare ce caută Yoongi în dulapul lui Hoseok și de ce dormea pe hanoracul sau? Simplu, Hoseok era mult prea prins de drama la care se uitau, iar cum Mickey adormise, Yoongi avea nevoie de atenție, și mai ales avea nevoie să îl simta apropae pe Hoseok, asa ca se dusese în dormitorul bărbatului, unde deschise cu greu ușa dulapului, și văzând că hanoracul preferat al bărbatului era pus primul, și s-a abținut să nu se facă covrig și să adoarmă.
Hoseok mai ca avea să plângă acolo. Nici el nu știa de ce, dar era pe cale să o facă. Îl așeza pe Yoongi pe pat, iar el se pune pe jos, în genunchi, în dreptul lui Yoongi. Îi mângâia capul și corpul, uitându-se cu iubire la el. Chiar dacă avea grijă de Yoongi de foarte puțin timp, îl iubea la fel de mult cum îl iubea pe Mickey. Roscatul se apropie de Yoongi, și din pur instinc, ii saruta boticul micului motan, când se îndepărtat de Yoongi, micul motan nici nu se mai află prin preajma, iar în locul lui, era un băiat cu ten foarte alb, patul negru, de unde se ivi două ureciuse la fel de negre precum este și părul acestuia, ochișori de un albastru ca cel al cerului, și purta un tricoul cu aproximativ 4 mărimi mai mare decât el, care îi ajungea până la genunchi.
Băiatul necunoscut se uita la Hoseok, și nu sta pe gânduri, și îi sare în brațe, unde îl prinde intr-un sărut plin de dragoste, iar Hoseok, a răspuns sărutului, pentru ca simțea ca totul avea să se termine cu bine, dar el nici măcar nu știa că acesta este abia începutul.