Blue Side || YoonSeok

🦖

Hoseok era mai mult decât fericit, avându-l pe Yoongi din nou aproape. Se simțea din nou împlinit, fericit, bucuros. Nu se mai simțea trist și abandonat. Acum stătea cu brațele în jurul lui Yoongi. Ne mai dorind să îi dea drumul. Îi lipsise prea mult, și îl dorea la fel de mult.
Inseong și Jaeyoon puteau vedea un lucru foarte clar, din acțiunile celor doi. Yoongi si Hoseok nu erau împreună, dar se comportau exact ca unul. Se purtau ca ei în primele luni de relație, când erau foarte lipiciosi unul cu altu. Hoseok și Yoongi stăteau mereu îmbrățișați, isi acordau săruturi pe obraz, evitând cele de pe grupa, se tachinau și alintau. Erau exact ca și cuplurile din serialele americane. Doar ca ei erau lipiciosi în sensul dulce și profund.
Parca îi făcea să se simta geloși. Stiau ca pentru Hoseok, era prima relatie care era mai mult afectiune si iubire, decat bani si interes, sau cum zice Seokjin, bani si sex. Pentru toti, Yoongi era o raza de soare, facandu-i fericiti pe toti, dar in acelasi timp, daca disparea, era numai intuneric.
-Pai baieti, noi va lasam. Mergem acasa. Si Honi, ne vedem cand ne intoarcem din concedii. Ii saluta Inseong care iesii pe usa alaturi de Jaeyoon.
-Sa aveti grija la drum, si aveti grija la masini. Nu conteaza ca sunteti intr-o masina, orice se poate intampla. Hoseok stia foarte bine ce zice, putem spune ca acesta are deja experienta.
-Da da, cum spui tu. Paaa. Inseong ar mai fi stat cu cei doi, fiindca prinsese drag de Yoongi, dar trebuia sa mearga acasa, avand si el pe cineva pe care trebuia sa il rasfete.
Dupa ce plecara cei doi, Hoseok se intoare spre Yoongi, care se uita absent intr-un punct fix, ceea ce il ingrijora un pic pe Hoseok. Cel mar isi infasoara mainile in jurul celui mic, tragandu-l mai aproape de el. Yoongi tresarii la maiscarea brusca a lui Hoseok, facandu-i coada sa i se ridice si sa tremure. Se uita la Hoseok cu o rivire care nu avea nicio emotie.
-Yoonie, ce s-a intamplat? Vocea lui Hoseok era atat de dulce, incercand sa isi modifice vocea, in incercarea de al face pe Yoongi sa rada.
-Nimic, totul este in regula, doar ca evenimentele din perioada asta nu au fost prea prietenoasa. Yoongi vorbea de parca era un filozof batran, facandu-l pe Hoseok sa chicoteasca.
-Oh domnule filozof. Stiu ca evenimntele nu sunt cele mai fericite, dar incerc sa privesc partea buna. Esti acum langa mine, si pentru mine asta conteaza. Si sunt atatea lucruri pe care sa si le spun, dar parca timpul nu ma lasa. si cuvintele mi se blocheaza in gat.
-Hobi, esti o persoana curajoasa, de ce ti-ar fi frica sa spui ceva?
Asta se intreba si cel mare. Nici el nu stia unde ii fugise tot curajul, dar stia sigur ca acum nu il mai avea. Poate si pentru ca Yoongi disparue trei saptamani, iar in timpul asta, cel mare se confruntase cu o depresie urata, de care inca mai are parte, dar nu o lasa sa se vada in jurul lui Yoongi, sau a persoanelor care s-ar ingrijora foarte tare.
Isi dorea sa ii spuna acuma lui Yoongi ca il iubeste, ca tine la el, ca il place. Dar ceva nu il lasa, ceva in interiorul lui. De fiecare data cand vroia sa spuna ceva, ce vea legatura cu sentimentele sale fata de Yoongi, i se forma un nod in gat. Ii era frica de respindere? Sau ii era frica ca Yoongi va fugi de el, si il va evita?
Hoseok nu realiza ca din cauza acestor ganduri, incepu sa planga. Suspina incet, si plangand silentios, fiind prea prins in ganduri, acesta nu isi daduse seamana. Dar Yoongi isi daduse seamana. Il simtise, ii simtea fiecare lacrima, fiecare fieor. Simturile sale de pisica se intersifica cu fiecare suspin scos de Hoseok. Ii venea si lui sa planga numai vazandu-l pe cel are il iubeste ca plange. Il durea la fel de tare, doar ca nu stia cum sa ii i-a suferinta, si sa il faca fericit.
Dar Yoongi actiona cu capul inainte, fara sa gandeasca veo miscare, sau sa proceseze ce era in capul lui. Tot ce isi dorea acum era fericirea lui Hoseok. Si ma munci si e va lupta pentru ea. Acum era randul lui sa aibe grija de cel mare. Pe langa ca a devenit extrem de emotiv, si brusc, mai avea si piciorul bandajat, si umbla cu carje.
Yoongi il impinse pe Hoseok pe spate, iar acesta nu riposta, si nici nu avea niciun fel de reactie, doar continua sa planga silentios si sa supine din cand in cand. Gest cel enerva destul pe Yoongi cat sa se intoarca spre el, uitandu-se foarte nervos la acesta. Cum ziceam , Yoongi nu mai rationaliza ca facea, si facea totul fara sa se gadeasca. 
Cel mici isi arunca mainile in jurul gatului lui Hoseok, punandu-si picioarele pe de-o parte si alta a bazinului sau, ajungand sa ii stea in poala. Si asta fara a ne gandi la ceva ce nu trebuie, fiindca aici nu este nimic obscen. Yoongi se uita atent la fata lui hoseok, inainte de a-si lipi fruntea de a sa.
-Raza de soare, de ce plangi? In comparatie de actiunile sale, tonul folosit de Yoongi era unul foarte calm.
Hoseok doar isi ridica privirea spre el, ne stiind ce sa zica. Se simtea atat d bine sa il aibe pe Yoongi in bratele sale dupa atata amar de vreme. Dar totusi nu stia ce il apucase pe Yoongi. Acesta nu lua initiativa pentru mai nimic, iar acum uite-l, se urcase in bratele lui. Cel mare isi ridica pivirea din privirea spre Yoongi. Privirile lor se intersecta, iar obrajii lui Yoongi incepura sa i-a foc, sau asa simtea el. 
Cel mare isi infasura bratele in jurul lui Yoongi strangadu-l la piept, si incepand din nou sa planga. Ii era frica sa ii zice lui Yoongi ca sa confrunta cu depresia. Nu isi dorea ca Yoongi sa stie. Intr-o relatie nu trebuie sa ai secrete, dar Yoongi si Hoseok nu erau intr-o relatie.
-Simt ca ceva nu e bine cu tine, Hobi. Stii ca intr-o relatie nu trebuie sa ai secrete. Asa ca spunemi ce ai pe suflet, ce te deranjeaza. Vreau sa te ajut, dar cand tu nu imi spui ce te supara, eu nu am cum sa te ajut. Yoongi suspina si el la piepul lui Hoseok.
-Nu vreau sa te incovorez cu problemele mele, sunt niste chestii neinsemna-. Hoseok fu opreti de palma usoara a lui Yoongi, in incercarea de al plesni.
-Niciodata sa nu mai spui asta. Doamne, ce as da sa fie motanul Yoongi aici, sa te parasca, asa cum o facuse de dimineata. Stai! Mi-am amintit, motanul Yoongi a zis ceva de depresie, si am preferat sa ma prefac ca nu am auzit. Pentru ca te cunosc, si nu esti in stare sa pici in asemenea capcana.
-Cat ai fost dat disparut, cazusem intr-o depresie, iar cand politistie mi-au spus ca ti-au gasit cadavrul, picant foarte adanc. Cand te-am vazut in fata ochilor, nu stiam cum sa reactionez. Cand te-am vaut, am simtit cum vad lumina de la capatul tunelului.
-Daca nu te-a batut Jin hyung cu papucul, o sa o fac eu. Cum doamne ia-ma sa ajungi in depresie omule?! Tu te auzi? Imi vine sa te bat cu un papuc, numai cand ma gandesti ce ai putut sa faci?
Yoongi vroia sa se ridice din bratele lui Hoseok, dar cel mare il trase inapoi in bratele sale. Isi pse mainile pe o parte si alta a fetei sale mici si albe. Ochii ii erau la fel de albastri, iar buzele la fel de roz ca alta data. Inima ii era dej topita, vazand miscarea jucausa a urechilor mici si negre ale lui Yoongi.
Nu se mai putea abtine. Trebuia sa o faca. Risca totul in acest moment. Dar cum zicea un vechi prieten, "Daca nu risti, nu castigi." . Si asta fau si Hoseok acum, doar ca isi asculta inima. Isi lipise buzele de ale lui Yoongi. Isi dore de destul de mult timp sa le simta peste ale sle, si intr-un final, il saruta. Yoongi nu ii raspunsese la inceput, dar nu dura mult pana cand Yoongi sa fie cel ce domina in acel sarut.
Cand lipsa de aer isi facu simtita prezenta, cei doi se deslipira unul de celalalt. Contactul vizual fiind neintrerupt. Isi unisera fruntile, ascultand respiratiile fiecaruia. Inimile lor bateu simultan, fiind ca o melodie compusa de inimile lor, doar pentru ei.
Yoongi era socat de ceea ce tocmai se petrecusera, dr de data asta Hoseok nu mai era surprin. Isi daduse seama ca Yoongi actionase fara a se gandeasca la inceput, iar acum el hotareste sa ii continuie planul lui Yongi.
Figura serioasa a lui Hoseok il amuza oare cum pe Yoongi. Hoseok era mreu caraghios cand era serios, ajungand mereu sa il faca pe Yoongi sa rada, prin simplu fapt ca ii vedea expresia serioasa. 
Rasul cristalin al lui Yoongi ii umplu inima lui Hoseok numai cu curcubee, norisori din vata de zahar, si la final, acadele si sclipici. Yoongi este tot ce avea nevoie. Nu vroia bani multi, nici bijuterii, nici vil si masini schumb. Hoseok era genul care se satura numai cu zambetul persoanei iubite. Hoseok vroia doar sa ii vada zambetul lui Yoongi cat e ziua de lunga.
Cand se inoptase, Hoseok se gandea sa faca ceva de mancare rapid, cat Yoongi alegea un film bun, sau chiar un seriosm, pe care sa il vzioneze cat mancau. Acesta nu stia exact ce mancare Yoongi in acea dimineata acasa la Jaeyoon si Inseong, asa ca se gandi sa prepare niste jjapchae. Cand erau impreuna, si mai vizionau filme in miez de noapte, Yoongi iubea sa manance jjapchae sau bibimmyeon. 
Dar parca, la Yoongi era mai greu, si ce facea el in mod normal ar parea faoret banal, dar cum chiar era dificil. Nu gasea nimic de vazut, si nici interesant. Dand scrol peste dramele si filmele pe care le gasi, nimi cnu ii atrasese atentia. Vazuse prea multe seriale in timpul sau liber. De la Revenge note1 pana la Love alarm. 
-Hobi, la ce vrei sa ne uitam? Il striga Yoongi pe cel mare, care se afla in bucatarie gatind.
- Am auzit ca s-a lansat The penthouse trei. Ar fi interesant sa ne uitam la el. Am auzit ca e interesant. 
Ideea lui Hoseok nu era rea, chiar din contra, era chiar foarte buna.Vazusera impreuna primele doua sezoane, iar dupa le reluasera de cateva ori. Devenisera serialul lor. Era muzant cand incepeau sa interpreteze replicil personajelor, sa cante opereta prin casa, si la final, sa incerce sa recreeze scenele dintre Seokhoon si Rona. 
-Mancarea e gata. Vine Hoseok lnga cel mic, asezand pe masa din fata canapelei doua farfurii cu jjapchae.
-Vrei sa facem pariuca pana la finalul sezonului, Jenie si Minhyuk ajung impreuna? Incearca Yoongi sa il provoace pe Hoseok.
-Asta ai zis si de Suryeon si Logan, dar atunci ai avut dreptate, ce te face sa crezi ca vei mai avea inca o data? Incepu Hoseok sa il tachineze pe Yoongi.
-Iti este frica ca o sa pierzi, si iar o sa trebuiasca sa fii slujitoul meu urmatoarele trei zile. Se ridica Yoongi cu picioarele pe canapea pentru a ajunge peste nivelul lui Hoseok, in incercarea de al intimida.
-Nu imi este frica. Si sa fiu slujitorul tau a fost cea mai buna perioada de trei zile din viata mea. Imi vine sa fac pariuri cu tine, doar in ideeea de a pierde. Hoseok vorbi cat de serios puu, dar de data asta, ne mai avand o fata serioasa, si sa-l faca ep Yoongi sa rada.
Pe masa din fata canapelei, erau asezate acum doua farfurii de jjapchae goale. Pe canapea, erau cei doi indragostiti, care adormisera imbratisati. Inainte de a dormi, Hoseok il lua capul lui Yoongi si il aseza pe coapsele sale, care sa ii tine drep perna, urmand sa il inveleasca cu o patura pufoara. Hoseok incepu sa se joace in parul pufos al lui Yoongi. Cel mic incepu sa toarca sub atingerile moi si calme ale lui Hoseok. Doar ca intr-un final, sa adoarma amandoi, stand imbratisait pe canapea. Ca pisica si veverita sa.