Blue Side || YoonSeok

🥐

Și se pare că revenim din nou în culmile disperării, doar că acum, la nostru Hoseok, nu era singur, îi avea alături pe Seokjin și Namjoon. După un apel de cod negru, făcut la adresa lui Namjoon, care după apel, l-a luat pe Seokjin cu el, și au pornit spre casa lui Hoseok.
Un anume motan era de negăsit. Hoseok intoarse casa cu susul în jos, dar nici urmă de Yoongi. Zici ca îl înghițise pământul.
După venirea lui Seokjin și Namjoon, toți trei începuseră să răstoarne casa mai tare decat era înainte, căutând și în locuri în care nimeni n-ar caută, sau nu s-ar gândi să se ascundă.
Dar momentul în care Seokjin îl căutase în frigider, era unul epic. Cum să cauti un băiat intr-un frigider? Dar dacă ne gândim la Chan, totul este posibil. Te pupam Chan.
Hoseok simțea ca răbdarea lui este pe moarte, ce zic aici, n-a mai avut răbdare după primele 5 minute în care îl caută pe Yoongi și nu-l gasi. Acesta se așează pe canapea cu coatele pe genunchi și capul în palme. La șantierul un oftat să îi scape.
-DACĂ MAI OFIȚERI AȘA O DATĂ, MA JUR CA TE DAU LA CÂINI. ȘI VORBESC FOARTE SERIOS. Saracul Seokjin, îi ajunsese ca Namjoon era să spargă un castron de dimineață, acum îl mai avea si pe Hoseok disperat, si Yoongi care a dispărut.
-Dacă nu o face Jin, te asigur ca o fac eu. Cum mama dracului l-ai pierdut? Având în vedere ca azi ai stat acasă cu el.
-Întreba-ma de parte stiu, serios acum, de ce mama dracului crezi ca v-am sunat?
-Fi zen si mai zi o dată, când l-ai văzut ultima dată pe micuț.
-Dimineață, înainte să plec la baie, si cand m-ma întors în camera, ciuciu Yoongi.
Namjoon se apropie de Seokjin, si ii șoptește.
-Nici când si-a pierdut telefonul, si portofelul, n-a făcut asa. Te gândești cât tine la micuț.
-Stiu Joonie, dar totuși, îi un hybrid pisi... YAH! JUNG HOSEOK, ai cutii goale prin casa?
-În dormitor, pe dulap, am câteva. De ce?
-DOAMNE, BATE MA CA NU MAI REZIST CU ASTIA DOI. Urla spre tavan, ducându-se spre dormitorul lui Hoseok
Hoseok se duce lângă Namjoon, mergând împreună pe urmele lui Seokjin, care mai avea puțin si scotea fum pe urechi. Cei drept, îl trezise pe Seokjin din somnul lui de frumusețe, si dacă este trezit, nu-i de-a bună. Ca și Yoongi, aici is unul și același.
-Joon, da și tu cutiile alea jos, Seokjin îi face semn lui Namjoon spre cutiile ce stăteau așezate pe dulap.
Cu fiecare cutie dată jos, celor doi li se păreau ca se ingreunau, cu fiecare cutie. Iar când toate cutiile au fost așezate pe pat, Seokjin începe să le arunce capacele la fiecare.
-Ai zis ca ai întors casa cu susul în jos, dar pe dulap cu cauti? Tu nu vezi ca asta micu' s-a făcut pisica, și doarme în cutii? Seokjin începuse să îi facă predica lui Hoseok, când l-a văzut pe micul Yoongi dormind intr-o cutie de pantofi.
-Eu zic ca trebuie să te duci să cumperi ceva cu tii de carton pentru Yoongi, se vede foarte clar ca le adoră, plus ca este și pisica, și stii cum se zice, două lovituri dintr-un foc.
-O dată spui și tu ceva inteligent, ma jur. Seokjin începuse să îl i-a peste picior pe Namjoon, rămânând supărat pentru tentativa de dimineață.
Yoongi se trezit nedumerit, ridicându-și capul din cutie, uitându-se ba la Namjoon, ba la Seokjin, ba la Hoseok, și când îl vazu pe roșcat, sari în brațele acestuia, încă ramandnin forma de pisica. Hoseok îl strânse în brațe, mangaindu-i blanita moale, având în vedere ca zilele trecute se chinui se mult și bine să îi facă o baie celui mic, și parca, tot părea ca Yoongi câștigat lupta, luându-ne după mâinile și față lui Hoseok, dar în adevărat, Hoseok reușise să îi facă o baie, cum trebuie lui Yoongi.
După plecarea celui doi, Yoongi reveni în formă umană, stand încă în brațele lui Hoseok, cu capul în scorbitura gâtului sau, și mai lăsând din când în când câte un pupic mic pe gâtul acestuia.
-Puiule, de ce faci asta?
-Imi place mirosul tau, esti imi plăci tu.
-Aww, Ti-am mai zis ca imi vine să fac diabet cu tine?
-Mereu imi spui asta, și nu inteleg de ce.
-Pentru ca esti un club de zahăr cu mâini is cu picioare. De asta, plus ca esti adorabil, extrem de adorabil.
Hoseok îl strânse mai bine în brațe pe Yoongi, ducându-se până la canapeaua din sufragerie, unde se intinsese de-a lungul ei, cu Yoongi în brațe.
Avea de gând da meargă mai târziu la cumpărături, dacă nu a apucat să meargă dimineață, din cauza ca cel mic era de negăsit, așa ca va merge cu el, drept pedeapsa. Cel mic adormi aproape instant când Hoseok își așeza mâinile pe mijlocul sau, făcându-se confortabil în brațele acestuia.
Când se mai lasa seara, cel mic simte nevoia de a merge la baie, dar era capturat în brațele roșcatului. Și în cercetarea de a pleca cât de silențios putea din brațele sale, nu reușise, pentru ca decât, Hoseok nici nu dormi se, doar statu și îl admira pe micul pui cel avea în brate.
-Hobi, vreau la baie. Stiu ca nu dormi.
-Du-te puiule, și după schimbate, mergea magazin.
Cel mic fugi la baie unde își faci nevoile, urmând să plece în camera, unde luă ceva haine de la Hoseok din dulap, chiar dacă avea partea lui în dulap, tot preferă să i-a de la Hoseok, fiind mai mari și confortabile. Îsi găsise hanoracul cu negru, o pereche de blugi negri și un fes, le îmbracă repede și se grăbește să ajungă înapoi la hoseok.
-Gata pui mic?
-Hai în aventură. Yoongi îl prinde cu mana pe Hoseok, iar cu cealaltă arată pre ușa.
Hoseok chicotii la dulce gării le băiatului.
Acum avea de gând să îi cumpere o cutie mare, pe care să o umple cu paturi, doar pentru puiul său mic și dulce. După ce l-a văzut dormind în cutia de pantofi, și urmand sfatul lui Namjoon, trebuia să cumpere o cutie, neapărat. (Eu care am avut un scandal cu mama ca de ce imi i-au o cutie cu margele, pentru trei săptămâni, și nici nu i-am zis ca am luat tot sertarul, dar frate, e doar o cutie.)
-Yoonie, să nu te prind ca pleci de lângă mine- și deja ai plecat. Hoseok îl vede pe Yoongi care fuge spre raionul cu rechizite, unde ochii îi pica pe o carte de colorat cu ponei. Yoongi, ti-am spus să nu pleci de lângă mine, și tu ce faci? Mereu pleci. Uite, nu vreau sa te cert, dar imi este frica sa nu pățești ceva, chiar dacă sunt lângă tine, niciodată nu stii ce te pândește în jur.
-Imi pare rau Hobi, cel mic se ridică pe vârfuri, sarutandu-i obrazul lui Hoseok.
Chiar dacă unii oameni le aruncau priviri ciudate celor doi, nici unul nu le baga în seaman, fiind ambii în lumea lor, o lume creată de ei, special pentru ei.
-Acum puiule, ce carte vrei?
Yoongi îi întinde cartea, iar Hoseok o pune în coș, continuându-și drumul pentru a-și termina cumpărăturile. Chiar și după atâta timp, când trece pe l-a raionul de mâncare pentru animale, Hoseok încă se intreaba fac ar trebui să îi cumpere mâncare de pisici, dar după revine la realitate, și nu este doar animal, este și om în același timp, și de ce asta suna atât de rasist?
Roșcatul gasit intr-un final cutia le care o caută, mare, încăpătoare, și groasa. Ce iti pori dori mai mult? Ajunși acasă, Hoseok lasa toate cumpărăturile pe blatul barului, întorcându-se la masina pentru a-i luat cutia lui Yoongi.
-Hobi, la ce iti trebuia o cutie așa mare?
-Pentru un motan. Unul mic și drăguț. Du tu te rog asta în camera, cât aranjez eu astea la locul lor, îi înmânează cutia lui Yoongi, și urmând sa arate spre cumpărăturile care încă stăteau ne așezate.
O latură pufoasa, 4 perne mici, o cutie, poate fi căminul unui motan, asta dacă îi place sa doarma pe moale si dacă este un Yoongi, care a dormit atâta to cu Hoseok în pat, lângă eu, sau le el, sau cu capul pe pieptul lui. Yoongi este un lipicios, ce putem spune.
-Puiule, vin-o puțin.
-Da, Hobi? S-a întâmplat ceva?
-Iti place? Hoseok se da la o parte, pentru a lasa la vedere capodopera sa.
Yoomgi uimit, la cât de dragut arăta, se transformă în motan, si aleargă spre Hoseok, ocolindu-l si sărind direct în cutie.
-Se pare că îți place. Hoseok imi băgă mâna în cutie, începând să îi maseze urechiusele lui Yoongi, care torceau sub atingerea sa. În seara asta dormi aici sau cu mine? Si se pare că roșcatul rămăsese surprins când cel mic răspunde cu două mieunaturi, în semn că va vrea să doarmă cu el. Asta-i pisoiul meu.

Imi pare rau dacă e sec, dar când îl scriu, sunt pe tren spre București, si toți dorm, nimeni n-are masca, si este 4,,,, si am tot zis că scriu aici, așa că, măcar atât până ne revenim