Sunt Aici Pentru Tine Pentru Totdeauna - drarry

Alo!

De dimineață mă trezesc cu un zâmbet pe buze. Tare ciudat. Mă uit la ceas. Privirea mi se schimbă în două secunde. Era oră 8:40. Cel mai probabil ora a început de mult.

-Alooo! strig eu.

-Mamaaaa... mai lasă-mă cinci minute...

-Nici o "mama", am întârziat. Trezirea! Ron?! Hermione?

-Cât e ceasul? mă întreabă Hermione.

-E aproape 9.

-Vai de mine! Cum am putut să las să se întâmple una ca asta!? spune Hermione ridicându-se și mergând la dulap.

Luase o pereche de pantaloni si i-o aruncase lui Ron direct în cap. Mai luase o cămașă și mi-o aruncase mie. Ne îmbrăcăm toți trei și ieșim. Ne întoarcem înapoi pentru că am uitat să ne luăm cravatele.

Am alergat până în clasa. E luni și avem oră cu Snape.

-Ne scuzați că am întârziat! spuse Hermione cu părul ei deranjat.

-100 de puncte de la gryffindor, ne puse el țâfnos. Dar cu cine sa vă pun azi în echipa? întreba el ironic. Zâmbea șiret. Adaugă repede: Granger, Weasley și Longbottom șiiii.... Potter tu vei fii cu Malfoy și Zabini.

Mă uit la el pieziș. Cine erau ăștia? Se prinse că mă uitam el, așa că îmi arată cu degetul către masă. Erau de la slytherin. Mă duc încet și cu teama. Ron se uită la mine de parcă îi părea rău.

-Bună! le spun eu.

El nici că mă băgă în seamă.

-"Bună" am spus...

Nimic. Își dădu ochii peste cap. Celălalt copil se uită la mine și îmi făcu cu mâna. Îi fac și eu cu mâna și mă uit din nou la blond. Nu se poate să fi visat eu, el era prieten cu mine. Poate că suntem prieteni pe ascuns, dar asta nu înseamnă că tre' să se comporte de parcă suntem inamici. Își mai dă odată ochii peste cap, de parcă știa ce gândeam. Îmi dau și eu ochii peste cap și mă uit peste manual. Arunc o privire către Ron și Hermione. Neville iar a făcut o prostie cu opțiunile. O văd pe Hermione cum își trage o palmă peste față.

Malfoy începu să își tragă vocea de parcă a vrut sa spună ceva, dar nu spuse nimic. Stăteam acolo 3 proști și nu făceam nimic.

-De ce mă ignori?

-Ce vrei, Potter?

-Să mă bagi în seamă...

-Da' de când te bag eu în seamă?

Dezamăgire. O dezamăgire completă. Cât de secretă era prietenia asta? Mă uit la manual și încep să răsfoiesc.

-Ce poțiune trebuie să facem?

-Proiectul păcii.

-Ok, ce trebuie să fac?

-Tu nu trebuie să faci nimic. Dacă ai dormit ca un prinș e destul, nu mai trebuie să miști un deget. Voia ta să fie împlinită, dorința ta e poruncă, îmi spune Malfoy sarcastic. Băiatul celălat începe să râdă și Malfoy cu un zâmbet viclean bătu palma cu el.

Mă simțeam prost. Mă uit la el. Poțiunea era începută de mult, dacă nu mă înșel cred că era aproape gata. Malfoy se uită la mine și mai zâmbi o data, că și cum glumă nu a fost despre mine. Mă uit la el. Îmi vine iar să plâng dar nu o fac. De ce era așa rău? Și mai mult, de ce cu mine? Urăsc așa mult chestia asta... Mă pun lângă el. Era clar ca el nu se va comporta frumos cu mine, dar măcar s-a oprit din zâmbit când mi-a văzut fața.

-Amesteca astea...

 Eu? întreabă băiatul de lângă el.

-Nu tu! Potter...

-Ok... 

Mă uit la el si încep să amestec ce mi-a dat.

-Ok, acum pune asta acolo. 

El îmi mai da un ingredient. Amestec bine ce mi-a dat și îl ascult ca un elev cuminte.

Toată oră a continuat așa. La final de oră Snape vine la noi și spune să încercăm poțiunea. Amândoi băieții se uitară la mine. Iau o înghițitură și îmi vine rău. Îmi pun mâna la gura, dar din păcate voma îmi era în gura și vomit într-un cazan. Copii încep să râdă, mai ales Malfoy și prietenul său.

Ron și Hermione vin spre mine.

-Așa e când faci echipa cu Malfoy, spune Ron.

-Eu nu am făcut nimic, se apără el dispărându-i râsul.

-Domnul Potter e din vina... spune Snape.

-Cum puteți spune așa ceva? El nu a făc....

Snape o întrerupe pe Hermione:

-Este din cauza că el este încă sub poțiunea de uitare. Îl puteți duce la infirmieră.

Ron și Hermione mă duc la infirmieră și mă așează pe un pat. Doamna Pomfrey repede. După ce Hermione explică ce mi s-a întâmplat îmi dădu o lingura mare cu ceva sirop pe gât. Avea un gust nasol dar în același timp dulce.

-Nu are voie să ia Proiectul păcii... El este încă sub o vraja care nu este făcută cum trebuie. Momentan, o perioadă nu are voie să mai guste poțiuni.

Mai îmi băgă pe gât o lingura și mă întrebă:

-Ai plâns zilele astea?

Mă uit la ea, apoi la Ron. N-am ce pierde și zic:

-Da...

-Este absolut normal. Cred că am descoperit ce ingredient a pus Neville. Lunile astea, până te recuperezi, o să tot plângi, din aproape orice motiv, este normal. Așa reacționează poțiunea la minori. Acum puteți pleca, că mai am și alta treaba.

Mă uit la ea...

Ne întoarcem în clasa. Mă duc la masa unde era și Malfoy și prietenul lui. Vreau să-i zic ce mi-a zis infirmiera pentru că e prietenul meu și are dreptul să știe, dar nu putem pentru că el are o prietenie ascunsă.

Ora se termină și ne îndreptam spre altă oră. 

Ce o să mai fac greșit?