Sunt Aici Pentru Tine Pentru Totdeauna - drarry

Luni, prima oră...

Mă trezesc de dimineață. Mâinile noastre erau încă lipite. Un unicorn trece prin fața mea. Eu încep să plâng. Ron și Hermione vin spre mine.

-Cum poți fi prieten cu Draco Măruț-De-Grădină? Prietenia noastră nu era destul de secretă? DĂZAMĂGIRE! urlă Ron către mine.

-Sper să te mănânce unicornul! îmi spune Hermione și pleacă. De-o dată capul lui Ron se transformă într-un morcov mare și se tot mărește până când îi explodează.

Atunci apare infirmiera din dulap. 

-E de la poțiune Domnule, dacă luați un calmant nu o să vă mai doară capul. Are efect și dacă nu mai aveți cap, vă spun din experiență!

-M-am săturat să te țin de mână, Potter! Te urăsc! Nu mai vreau să fim prieteni, NICIODATĂ! în timp ce zise asta Draco se transformă într-un praf și îl luă vântul. 

Iar pe urmă... 

Mă trezesc cu adevărat.

Cum am putut să cred că a fost real? Cum de nu mi-am dat seama că este un vis stupid? Îmi trag o palmă peste față și mă întind o dată. Îmi iau ochelarii de pe noptieră. Eram tot la infirmerie și Draco nu mai era acolo. Arunc o privire către ceas și îmi dau seama că încă nu au trecut 24 de ore de la ora de poțiuni de ieri. Era ora șapte și ora de poțiuni începea la opt fix vinerea. Și atunci, cine a mințit? E prea complicat și o las baltă deocamdată.

Norocului meu e că este sâmbătă și nu am școală. Mă pornesc către dormitoare. Acolo erau  prietenii mei dragi așteptându-mă. Hermione îmi sare în brațe.

-Harry, unde ai fost toată noaptea? îmi spune ea zguduindu-mă de umeri.

-Ne-am pornit să te căutăm pe la două-trei dimineața dar ne-a oprit noul prefectul de la gryffindor și ne-a spus că nu avem voie să părăsim încăperea, jur, e mai enervant ba Percy. Și ghici ce a făcut după! îmi spune Ron. Eu dau din umeri și îl ascult în continuare fascinat. A mers cu noi în cameră și a stat acolo până ne-am culcat! A zis așa, și citez: ,,Trebuie să vă culcați pentru că deja e târziu''. Ce naiba, AVEM 14 ANI!?

-Exact! Și a stat acolo până pe la 4 dimineața dacă nu mă înșel, mai spune Hermione.

-Ce noapte... spun eu visător și intru în dormitor pentru a-mi schimba hainele de ieri.

-Până la urmă unde ai fost ieri-noapte? mă întreabă ei. Ridic simplu din umeri în timp ce îmi dau cravata jos. Nu știu ce să le răspund așa că schimb subiectul.

-Mă duc să-mi fac o baie și pe urmă vreau să vă întreb ceva, ok? spun eu în timp ce îmi iau haine curate și intru în baie. Ei rămân în spatele uși și mă așteptă pur și simplu.

Dușul meu dură doar 10 minute. De după ușă aud vocile lor:

,,Nu cred că despre aia e vorba, Ron!''

,,Păi atunci? Îți spun eu, vrea să afle despre turnir. Sigur i-a spus cineva și el nu a înțeles!''

Mă îmbrac și ies. Hermione era pe pat și se juca cu degetele plictisită. Ron era lângă pat și se uita la tavan.

-Gata? mă întreabă el și se ridică de pe jos.

-Despre ce ai zis că vrem să vorbim Harry? spune Hermione și se ridică și ea din pat.