Sunt Aici Pentru Tine Pentru Totdeauna - drarry

Voce blondă

Am ajuns în clasă printre primii. Aveam oră cu Snape, oribilă pentru prima zi din săptămâna. Ne-am așezat în bănci și am așteptat să vină și ceilalți. Ron tot căsca iar Hermione se tot uita la ceas.

-Echipele vor rămâne ca data trecut. Weasley, Granger și Potter sunteți o echipă. Deschideți cărțile la 485, spune Snape repede așezându-se pe scaun. Adică eu nu mai fac echipă cu Draco? Nu mă deranjează, cum am spus, vreau o pauză de la toată chestia asta, dar de ce s-a răzgândit?

-Dar noi nu făceam echipă cu Malfoy? se trezește Ron se întrebe cu voce tare.

-Weasley, dacă îți lipsește așa tare compania lui Malfoy te pun pe tine cu el.

-Nu, nu-mi lipsește.

-Pentru sănătatea prietenului vostru, eu zic să tăceți din gură și să nu mă faceți să mă răzgândesc, spune Snape întorcându-se cu toată puterea către tablă.

-Cred că are legătură cu faptul că a leșinat Harry, ne spune Hermione mai încet către noi.

Acum toată lumea se uita la mine. Nu știu câți dintre ei au aflat că am leșinat dar nici nu vreau să aflu. Ochii lor îmi provoacă o mică stare de anxietate, trebuie să recunosc.

*

Ora a continuat în liniște, fără alte intervenții.

-Ne trebuie un ochi de păianjen, spune Hermione uitându-se în manual.

-Nu aveam pe masă? întreabă Ron ridicând manualul său în sus ca și cum ar fi putut fi acolo.

-Aduc eu, spun și mă duc la dulapul cu incrediente.

Ajungând la dulap mă uit după ochii de păianjen.

-Ce faci? se aude o voce din spatele meu. O voce blondă. Era Draco.

-Bine, răspund sec. Închid ochii și îi țin strâns pentru două secunde. E ca atunci când îți zici că faci ceva, dar când vine momentul să faci, nu mai faci. Trebuia să-l ocolesc nu să vorbesc cu el. Oricum, nu puteam chiar să-l ocolesc de tot, aș fi suspicios. El se apropie de mine.

-Ce cauți?   

-Nimic, mint eu. Chiar nu doream să mă bag în discuție cu el.    

-Deci ai venit la dulap doar ca să-l verifici? mă întreabă el ironic. Se uită la masa mea, unde era Hermione și Ron. Înghiți o dată în sec.

-Ochii de păianjen sunt aici, spune el dădându-mi un borcan mare.

-Mulțumesc, dar de unde știai ce vreau? zic eu luând un ochi din borcan.

-V-am auzit vorbind la masă.

-Hey, Harry, ai găsit? Dacă nu, oricum, nu ne mai trebuie, îmi spune Hermione venind spre mine. 

-Am găsit.

-Atunci hai!

-Bine, zic eu. Hermione mă prinse de braț și mă trase după ea până la masă.

-Mă doare mâna! mă plâng eu.

-Ouh, scuze! îmi spune ea în timp ce ne așezăm la masă.

Mă uit la dulap, dar Draco nu mai era acolo.

-Chiar nu înțeleg ce se bagă el în ceaunul altuia! Vrea să facă scârbă ca de obicei! spune Ron.