Sunt Aici Pentru Tine Pentru Totdeauna - drarry

Bau

Și-au trecut și orele. Ne îndreptam spre Sala de Mese. Ron și Hermione se certau despre ceva banal.
-Dar explica!
-Iti spun încă o dată: PINGUINII NU ZBOARA!!!
- Eu cred că da, dar nu vor să ne-o arate. Spuse Ron
Mă uit plictisit peste umăr și zăresc în biblioteca o mică claie aranjată de par blond. Având în vedere că era o singură claie mă îndrept spre ușă. Hermione se uită la mine. Norocul meu a fost că aveam câteva cărți în mână așa că le-am ridicat încet în aer în semn că vreau să le duc în bibliotecă. Hermione se uită la mine și da din cap continuând discutia aprinsă cu Ron despre pinguini.
Intru încet în biblioteca și închid ușa la fel de încet. Trec pe lângă rafturi și găsesc ce căutam. El era cu spatele la mine și citea ceva. Se ridică încet de pe scaun și se întinsesă să pună cartea pe raft. Am profitat că încă era cu spatele la mine și am spus:
-BAU!
El tresări în sus și isi puse cartea deasupra capului în semn să se apere în timp ce înjură ceva în barbă. Statu cu cartea pe cap cam 10 secunde și când văzu că nu-i fac nimic se uită la mine.
- Sfinte Merlin, Potter! Ce vrei?
- Sa stau cu tine... răspund sincer
- De ce sa stai cu mine? Te-ai pierdut de mami sau te-ai plictisit de prietenii tăi?
- Pentru că ești prietenul meu...
Ținea o cartea în mână și se uită la coperta ei. Înghiți o data in sec. Mă uit la el:
- Esti bine?
- Da, da...
- Păi hai să-ți dau o noutate...
Încep sai povestesc ce îmi spuse și mie infirmiera. El asculta dar fără băgare de seamă.
-Mă asculți?
- Ce?
- Ai auzit ce am spus?
- Da, Da, Da...
- Tu ce faci în bibliotecă?
-M-am gândit să șterg pe jos. N-ai  văzut ce murdar e? Imi spune el ironic. Zâmbesc. El se puse pe un scaun la o masă și deschise cartea.
- Ce citesti?
- Eu?
-Vorbeam cu scaunul. Da, tu. Zic eu
- Învăț. Dacă tu nu o faci nu înseamnă că alții nu invata. Nu toți suntem Aleșii.
Mă uit la el strâmb. Apoi îmi amintesc de Voldemort care a vrut să mă omoare și n-a putut sau ceva. Mă uit la podea și pe urmă din nou la el. De ce era asa rece cu mine?
Mă ridic și plec. Dacă el nu dorea să fiu acolo de ce aș fi?
-Unde pleci?
- Iti pasa?
Pufni o data. Aerului din gura sa se revarsă peste carte atât de tare încât pagina se clătină ușor.
-Chiar îmi pasă.
Nu se vede. Parcă îl oblig eu să fie prieten cu mine.
- De ce esti rece cu mine?
El da din umeri. Cred că e ceva mai mult decât "sunt prietenul tau", cred că e vorba de ceva nevoie să fie prieten cu mine. Imi dau ochii peste cap încă stând în picioare. El mă trase de mănâncă că să mă așez. Mă dezechilibrez ușor și cad pe scaun lângă el. Draco ranjise puțin mândru și continuă să citească.
-Pot să te întreb ceva?
- Ce? Imi spuse el
- De ce suntem prieteni în secret?
Se uită în ochii mei. Ochii lui gri, ușor cristalin luminau încet. Nu imi raspunde la intrebare. Unele lucruri nu trebuie forțate. Dau din umeri. Mă simțeam acum puțin inconfortabil. Mă las încet pe scaun, fundul meu mergând în jos aproape ajungând sub masă. El își trase vocea și eu mă ridic la loc și mă pun pe scaun ca lumea.
- Vrei să mergem sâmbătă la Hogsmead? Ii spun eu
El ridică din umeri și da aprobatoare din cap.
- Bine..  Atunci te las... îi spun si mă ridic încet de la masa. El se uită la mine și mă urmări până am ieșit din bibliotecă.
Ies din încăpere zâmbind și mă duc și eu la masa.

Ajung la masa si ma pun langa Ron. Zâmbetul  îmi era încă pe față  și Hermione a observat :

-De ce zâmbești așa? 
- Nu știu despre ce vorbești... mint eu
- Te-ai întâlnit cu cinevaaa?

Obrajii mei  începură să se înroșească destul de evident. Dacă Draco a zis că prietenia este secretă trebuie să respect asta și să nu risc, în plus, nici n-am pe cine să întreb. Masa continuă în liniște, fără alte întrebării suplimentare. Ron îmi tot arunca priviri, cel mai probabil credea că    m-am văzut  cu Ginny. Parcă nu-mi păsa. Parcă tot ce îmi doream era să fie sâmbătă și să merg la Hogsmead cu Draco. Nici nu știu de ce, probabil pentru că aș putea vorbi mai multe cu el. Poate știu tot despre el dar nu-mi amintesc. Da, poate...