Plămânii nu vor să mai accepte,
Aerul poluat din jur,
De către cuvintele tale,
Legate fără cusur, mincinosule!
Și aș lega norii,
Să-ți dea tunete și ploi,
Când ți-e lumea mai dragă,
Și ți-e viața mai în toi, ticălosule!
Nu meriți nici zilele cu soare,
Sau adierea brizei calde,
Sau vara cu flori și ploi răcoroase,
Meriți să fii singur... cu trădările tale!
