Primul volum al seriei poate fi acum achiziționat în varianta electronică, de pe Google Books și Google Play.
Un înger căzut. Asta este Alexander. Mult prea rănit de trecut, o ia pe căi greșite, fără a mai avea cale de întoarcere. Dur, barbar și cu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Venin.
O ușă se aude trântită.
E cea de la camera mea.
Mă ghemuiesc cât pot de mult sub birou, sperând ca Xander să nu mă observe aici. Sperând că nu o să aprindă lumina. Îmi acopăr gura, reprimându-mi un suspin.
Îi aud pașii grei înaintând pe podea.
Iar inima mi se oprește din bătut.
Nu mai vreau! M-am săturat! Mă doare tot corpul! Nu mai vreau să fiu lovită!
Dar Dumnezeu nu mă ascultă.
Pe neașteptate, Xander se lasă în genunchi în fața biroului, cu privirea fixată pe mine. Ochii îi strălucesc în întuneric, asemenea unui lup înfometat, iar un rânjet viclean i se lungește pe buze.
Simt ceva cald pe obraz. Lacrimi. Plâng de teamă.
Înainte să pot face vreo mișcare, îmi prinde cu putere încheietura mâinii, apoi mă simt trasă pe podea, așa cum am văzut până acum doar în filmele de groază.
Un țipăt se aude.
E al meu.
— Degeaba te ascunzi, îngeraș. Mereu te voi găsi. Chiar și în cel mai îndepărtat colț al lumii.
Vocea vrea să îi pară drăgăstoasă, însă știu că ascunde doar venin.
Xander nu e ceea ce pare. Nu a fost niciodată. Însă am fost mult prea orbită de cuvintele dulci și săruturile sale ca să pot observa. Iar acum plătesc. Pentru că mi-am dat seama mult prea târziu ce zace în el.
— Te rog, dă-mi drumul! Îți promit că nu o să mai încerc să fug. Te implor, Xander!
Dar rugămințile și lacrimile mele nu îl impresionează cu nimic, iar piciorul său îmi lovește cu puterea unui taur abdomenul. Rămân fără aer, iar suspinele mi se blochează în gât. O durere cruntă îmi acaparează locul vătămat și nu mai am putere să inspir. Mă doare prea tare. Carnea mi-a luat foc. Simt că mă sufoc.
Aud ca prin vis sunetul produs de o armă atunci când este încărcată.
Apoi sunt conștientă doar de înțepătura puternică din inimă.
*
Mă trezesc lac de sudoare.
Mă ridic în capul oaselor, cu inima bătându-mi în piept cu viteza luminii, și întind mâna pentru a aprinde lampa de pe noptieră. În cameră se produce o lumină difuză, însă îmi este de ajuns ca să nu mă mai simt ca o pradă în întunericul nopții. Prada lui.
