Primul volum al seriei poate fi acum achiziționat în varianta electronică, de pe Google Books și Google Play.
Un înger căzut. Asta este Alexander. Mult prea rănit de trecut, o ia pe căi greșite, fără a mai avea cale de întoarcere. Dur, barbar și cu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ești fericită?
Privesc tăcut tavanul.
Amintirile de noaptea trecută mi se derulează în cap, iar inima mi se strânge când îmi amintesc pasiunea cu care am făcut dragoste cu îngerul care îmi doarme pe piept. A fost prima oară pentru amândoi. Zic asta, fiindcă eu nu am făcut niciodată dragoste și am urât întotdeauna acest termen. Însă, cu ea, totul e diferit. Nu obișnuiesc să fiu blând și grijuliu în pat, ci prefer modul brutal și dur ce mă duce în culmile plăcerii. Nu pot spune, totuși, că ceea ce am trăit cu Angel nu a fost excitant și delicios, căci am savurat ca un nesătul toate momentele, toate sărutările și atingerile sale. A fost ceva de neuitat. Ceva... diferit. M-a făcut să fiu blând și să îmi doresc să iau toată acea durere asupra mea, m-a făcut să îmi doresc să nu o rănesc, căci Angel a mea e firavă și sensibilă.
Acum că stau și mă gândesc, nu simt nicio satisfacție absurdă că m-am culcat cu ea, așa cum îmi imaginam atunci când am cunoscut-o și tot ce voiam era să ajungă în patul meu pentru că arată demențial. Nu. Mă simt... împlinit. Simt că ne aparținem unul altuia și că nimeni și nimic nu ne poate despărți. Vreodată.
Pufnesc în sinea mea.
O să plece singură când va afla adevărul despre mine.
Îmi închid ochii strâns, iar maxilarul mi se încleștează automat. Trebuie să îi spun, până nu se ajunge prea departe.
Deja s-a ajuns departe, îmi șoptește o voce, în capul meu.
Ei bine, mai departe de atât.
Angel se mișcă sub mâna mea care îi încolăcește talia, iar palma sa mică, ce acum îmi mângâie abdomenul, mă face să mă relaxez. Îmi ridic pleoapele, lăsându-mi privirea să coboare pe trupul său gol, ce stă lipit de al meu, și zâmbesc involuntar. E frumoasă. Și e a mea. Dă semne cum că s-ar trezi, mișcându-se deranjată de lumina ce intră pe fereastră, și nu pot să îmi reprim un zâmbet.
Angel mereu mă face să zâmbesc.
Când ea zâmbește, o fac și eu. Când mă privește cu căldură, când îi zăresc chipul adormit, când o prind holbându-se la mine, mereu mă face să îmi arcuiesc buzele.
Angel mă face să vreau să fiu o persoană mai bună.
Atunci când văd cât de frumos se comportă și vorbește, este imposibil să nu mă compar cu ea și să nu observ diferențele dintre noi. Este imposibil să nu mă întreb „Eu de ce sunt așa?” , și să nu-mi doresc o schimbare.
