Primul volum al seriei poate fi acum achiziționat în varianta electronică, de pe Google Books și Google Play.
Un înger căzut. Asta este Alexander. Mult prea rănit de trecut, o ia pe căi greșite, fără a mai avea cale de întoarcere. Dur, barbar și cu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Rușine.
Înghit cu greu mâncarea ce o am în gură și jur că-mi vine să mă bag în pământ de rușine. Xander stă în fața mea și mă privește atent cu ochii săi de vultur, ceea ce mă face să mă simt incomod și să mă foiesc pe scaun. Îmi e rușine de ceea ce am făcut noaptea trecută și azi dimineață, îmi e rușine de faptul că m-a văzut pe jumătate dezbrăcată, și îmi e rușine să îl mai privesc în ochi. E primul băiat cu care am ajuns atât de departe și mă simt frustrată că nu-mi amintesc prea multe detalii. Eram... drogată. Atât de ceea ce se afla în acel joint, cât și de băiatul din fața mea. Mă face să-mi pierd capul când își lipește buzele de ale mele și mă sărută de parcă întreaga sa existență s-ar baza pe asta.
Am observat că și el are câteva semne mov pe gât, pe partea opusă de acel semn ce mi-a frânt inima acum două seri.
— Te comporți ciudat, îi aud vocea răgușită și un fior îmi trece pe spate.
Îndrăznesc să-i fixez privirea cu ochii mei, iar albastrul irișilor săi mă întâmpină blând.
— E din cauza a ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută? mă întreabă.
— Eu...
Îmi mușc buzele, negăsindu-mi cuvintele. Însă el e răbdător și așteaptă în liniște să-mi pun gândurile în ordine, privindu-mă calm pe sub gene.
— Ești primul băiat care m-a văzut dezbrăcată, îi explic, pe un ton jos, și-mi las privirea în pământ, cu dorința ca el să nu fi auzit ce tocmai i-am zis, dar nu se întâmplă asta.
— Primul?! mă întreabă, uimit.
Aprob ușor și simt cum mi se înroșesc obrajii de rușine.
— Cred că înnebunesc, îngeraș!
Îmi ridic privirea și îl găsesc holbându-se la mine, cu rânjetul său specific pe buzele sale rozalii.
— E ceva în neregulă cu asta?
Neagă repede din cap.
— E mai mult decât perfect! Îmi plac virginele!
Respirația mi se poticnește în gât, iar maxilarul cred că îmi e pe undeva pe podea. Ochii mi se măresc ușor, căci pe una ca asta n-am văzut-o venind. Alexander are blocat pe buze rânjetul său pervers ce mă face să mă cutremur pe dinăuntru, și nu știu dacă de plăcere sau de teamă. Îl plac pe Xan, îmi place să-l sărut și să dorm cu el, însă știu, undeva adânc în inima mea, că sunt ca o joacă pentru el. Nu știu în ce măsură a spus adevărul atunci când mi-a mărturisit că începe să simtă ceva, însă pot bănui că vrea și să mă bage în patul său. Băieții răi mereu vor asta.
— Cine a zis că, îi fac semn cu mâna între mine și el, chestia asta va merge atât de departe?
