Prinde-ma de mana

Capitolul 3

Capitolul 3

La o săptămână după plimbarea cu Aman mă aflu tot între aceeași patru pereți , am intrat într-o rutina in care nu fac mai nimic dimineața cobor la micul dejun ,apoi urc înapoi pentru că nu am voie sa ies neînsoțită nici măcar în afurisita lor de gradina și chiar când credeam că am scăpat de toată treabă cu prizoniera , sunt din nou în aceeași situație dar nu e că și cum mă ține cineva ,doar nu am ce face in spațiul lor de relaxare , mi-a zis Aișa cum se numește dar am uitat .
Nu numai că nu înțeleg ce spun dar toate femeile alea sunt extrem de gălăgioase și din câte am aflat toți bărbații de pe aici au cam două soții . Amir are doar una , și nu își mai dorește alta la drept vorbind e frumoasă și cred că cea mai inteligenta de aici . In plus am aflat că e însărcinată , Amir e in culmea fericirii și îl cred adică ce e mai frumos decât un bebeluș.
Mi-aș dori și eu unul , dar ce tot vorbesc mie îmi e teama să mă atingă vreun bărbat cu cine sa îl fac cu Sfântul duh . In fine Aman e plecat într-o delegație de câteva zile și mi-a spus sa ii jur că nu o sa intru in probleme , pentru că nu e aici sa îmi ia apărarea. Și de când pe Aișa a pus-o să facă mult mai multe lucruri că de obicei , cică o pregătește pentru momentul in care va primi cerere în căsătorie .

Asta e cea mai mare tâmpenie posibila să căsătorești pe cineva cu forța la doar 18 ani . Și nici ea nu e incantata dar nu are ce să facă, traditiile lor  sunt așa de tâmpite de nu îți dă voie să îți continui studiile , ei consideră că o femeie nu are nevoie de multa carte , pentru că e buna doar de ascultat asta le învață de când încep să vorbească .

Deci ar cam fii multe motive în care sa nu am ce vorbi cu femeile de aici , am devenit un fel de pustnic și e nașpa , la naiba nu am nimic de făcut așa că mă reașez la activitatea mea preferata , privitul pe geam .
Si contrar a tot ce simt în momentul asta , vreau să știu ce mi-a scris Gabe sa știu măcar motivul pentru care ma părăsit , și cu mult curaj și determinare mă îndrept spre dulap , desfac sertarul in care am aruncat-o acum aproape o lună și o prind cu degetele tremurânde , nu știu de ce am atâtea emoții dar am și nu e normal pentru un om căruia nu ia pasat vreun pic că mă abandonează la capătul celălalt al lumii.

Desfac plicul și mă holbez la cele două pagini , trebuie sa recunosc că e prima dată când îmi scrie ceva , și e ciudat în tot timpul petrecut împreună nu am reusit sa aflu multe detalii referitoare la viața lui . Pentru că ghici ce in majoritatea timpului a fost un nemernic . Dar tot îl voiam aproape chiar daca nu mă plăcea adică avea clar un motiv să mă țină pe lângă el , până a realizat că e prea greu și că nu merit mai mult .
Despăturesc foile și privesc scrisul caligrafic , cert e că scrie mult mai frumos ca mine , nu spun că scriu urat doar că nu e așa aranjat. Primele cuvinte mi se infiltrează in creier .

Dragul meu îngeraș ,

Știu sună pompos dar am vrut sa îți scriu ceva drăguț , sau macar să incerc ,  am stricat atâtea foi pentru că nu știam cum și de unde sa incep . Ei bine nici acum nu știu, sper doar să îmi dau seama pe parcurs . Știi ești adorabilă când dormi , nu ți-am spus niciodată dar mă fascinat parul tau , ești singura persoana pe care am intalnit-o cu parul așa lung și portocaliu.

Și ironic e că îți stă bestial , când mi-ai aterizat în brațe , nu mă așteptam să ai atâta impact asupra mea. Nu știu să  exprim ce simt și de asta nu ți-am spus vreodată că tu ai fost îngerul care m-a salvat. Am ajuns la un nivel la care aș fii putut să fac orice mi-ai fi cerut. Și probabil nici la ascultat nu mă pricep , pentru că oricât de nenorocit am fost , tu ai ales sa ramai .

Nu știu cum ai reușit dar îți admir încăpățânarea sa nu te schimbi mica mea prințesa , nu aș suporta să știu că am distrus un înger. Și poate chiar am făcut-o dar cu asta mă pricep sa distrug și tu ai intrat in lumea mea că o rază de lumină care îmi liniștea demonii . Și probabil de asta m-am și agățat așa de tine pentru că sunt un egoist nenorocit care voia să simtă puțină căldură. Dar asta e alta poveste , adevăratul motiv pentru care nu  am vrut sa te cunosc mai bine era că nu voiam să mă mai atașez de nimeni ,sau sa îmi mai pese pe cine rănesc și sunt convins că am făcut-o de foarte portocaliu .