Wayett’s point of view
Eram agitat, în mai puțin de trei zile trebuia să predau lucrarea, iar eu abi ce făcusem o schiță cu creionul. M-am rugat întreaga dimineață să nu dau de prof că ziceam papa vacanță, bun venit restanță. Nu am avut eu atâta noroc.
-Bună dimineața, domnule Wayett, mă salută profesorul. Cum merge cu proiectul? Întrebă el curios.
-Destul de bine, zâmbesc eu sperând să scap doar cu întrebarea asta.
-Mă bucur, surâde acesta. Mai ai de lucrat la el? Vineri nu sunt în facultate și aș vrea proiectul joi dacă se poate.
Grozav, fix acum și-a găsit.
-Adică mâine, spun eu pierindu-mi tot zâmbetul de pe față.
-Exact, mă bate prietenește pe umăr apoi cum o vede pe secretara decanului ridică bastonul să-i atragă atenția.
Interesant. Moșul are fantezi cu secretarele, iar eu treuie să nu dorm toată noaptea să-i termin pictura. Ce mai noroc s-a ivit pe capul meu.
Deja distrus încă de la primele ore ale dimineții, fără nici un chef intru la curs, unde Clare mă aștepta.
-Ce naiba ai făcut azi noapte? Mirată. Arăți ca un zombie, continuă apucând-o râsul.
-Sex, răspund scurt. Dar nu asta e problema, ci profu de arte, mâine trebuie să-l predau, iar eu abi ce am făcut schița în creion.
-Succes, oftează ușor.
-Păi da mersi, răbufnesc dezamăgit. Ce ar fi ca după cursul ăsta să mă scrii tu la celelalte, să termin până diseară.
Încerc eu să o conving.
-Și mie ce-mi iese? Mă privește chiorâș.
-Ești o fujoshi, ce poți să vrei? Mă uit la ea rânjind. Îți dau câteva poze cu niște prieteni, ce zici?
-Și altceva? Spune ușor interesată.
Stau puțin pe gânduri apoi cred că merita ceva live. Juca dur, n-ai cum să te pui cu femeile.
-Te invit la un film la mine acasă și acolo o să ai parte de live.
-S-a făcut, răbufnește fericită.
Imediat cum am scăpat de prima oră, mi-am lucrurile și am tulit-o în timp ce Clare râdea de mine. Roșcata asta cauzează mai multe probleme decât fratele meu, dar azi nimeni nu-mi poate perturba munca.
Când am ajuns acasă primul lucru pe care l-am făcut a fost să încep să pun culorile pe pânză. A durat până seara târziu , nici nu mai știam cât este ceasul. Eram prea obosit să mă uit la telefon. Singurele pauze pe care le-am făcut erau cele necesare.
Lui Brian îi lăsasem un mesaj că sunt ocupat cu un proiect pe ultima sută de metrii și că nu puteam ieși cu el, iar pe Jason nu-l auzisem toată ziua, era prea liniște. Deși îmi ieșise destul de frumos tabloul, conform spuselor Clarei care a ținut morțiș să-i dau o fotografie să fie prima care-l vede. Cei drept, era frumos, cred că am cuprins prea bine ochii aceia mari și albaștrii ce-l definesc cu totul, parcă nu mai vreau să-i dau pictura mea profului, însă asta era soarta.
De dimineață, când am pornit spre facultate, Jason se tot mișca agitat prin casă dând totul peste cap.
-Ce naiba faci? Îl întreb încercând să nu-i stau în cale având în vedere că tot căut prin sertare și se plimba de colo-colo.
CITEȘTI
A beautiful mind / Volumul 1
Romance|LGBT| "Am lăsat întunericul să ne învăluie în această mantie a zăpezii. Ca totul din jurul nostru să dispară și să fim doar noi în acest neant" "Ne-am cunoscut dintr-o întâmplare de la naștere și s-a ajuns la o dragoste atât de profundă și...
