Brian’s point of view
Și din nou acasă. După o dimineață enervantă suportându-l pe O’Conner m-a lăsat total fără vlagă. Ceva tipic nemernicului să îmi facă ziua într-un mod cât se poate de urâtă. De parcă povara de a mă gândii dacă să merg la afurisita aia de întâlnire sau ce o fii ea nu-mi era destul de greu, îmi trebuia moaca lui prin fața mea. Am oftat zgomotos înainte de a mă trântii în patul moale apoi am privit tavanul gânditor, dar fără să-mi treacă ceva prin cap.
La un moment dat telefonul sună. Îl scot din buzunarul blugilor și apoi răspund fără să mă mai uit pe ecran.
-Brian, nu vorbi, să nu scoți nici un sunet pentru că ceea ce am să-ți zic este foarte șocant și o să te enerveze la culme, spune cel care mă sunase.
-Lasă ocolișurile, Alex, zi-mi , ce este? Spun eu iritat.
-Păi O’Conner a trimis mesaje la toți din școală care conținea un videoclip cu tine în timp ce ...
Nu a mai avut timp să-și continue propoziția că i-am și închis. Singurul lucru pe care nu-l înțeleg la șeten era faptul că nu știam de ce îmi tot face viața un calvar, nici măcar nu știu ce i-am făcut eu în schimb. Am dat cu pumnii în saltea de nervi și am urlat ca un descreierat de nervi.
Aveam o vagă impresie că știu despre ce clip vorbea, însă ar fi trebuit să-l facă pe ăla de rușine că s-a culcat cu mine pentru bani. Să fim serioși, sunt alții mai curve decât aș putea fi eu o viață întreagă că oricum mă face așa zilnic.
Când mă ridic telefonul scote un bip anunțndu-mă că am primit un mesaj. Știam deja că este de la Alex, în care-mi explică situația. Și mi-a luat abi o jumătate de oră să ajung acasă și doar atât a fost nevoie ca orașul să fie invadat de o rețea porno și să devină populară sau mai grav, eu am ajuns una din vedete.
-Chiar nu știu cu ce am grești să merit asta, vorbesc de unul singur căutând ceva de mâncare prin frigider.
Perfect, supă, deși avem chef de pizza. În fine, mi-am luat bolul cu supă și l-am pus la încălzit. Mintea mea nu se putea gândii la nimic concret, iar mai târziu trebuia să merg cu mama la supermarket să o ajut la cumpărături. Logic , muream de rușine dacă cineva ar fi strigat : poponar și alte alinturi specifice lor cât timp eram cu ea la cumpărături, deși poate că ar fi ignorat injuriile sau mai rău, ar fi făcut scandal, iar eu cu sigurantă m-aș fi simțit mai bine sub pământ.
Mâncam liniștit la masa din bucătărie încercând să nu mă mai gândesc la diferitele posibilități în care-aș putea ajunge măcelărit de rușine, nu pentru mine, ci pentru mama îmi fac griji, deoarece nu-mi pasă dacă zic ceva de mine cât timp sunt decât eu. Și uite așa ziua mea e nașpa, cum este în fiecare zii, bine, asta până când am dat de tipul ăla la cafenea. Poate că meritam și eu o distragere de la tot ce este rău. Oricum, atunci când va afla cine sunt eu de fapt, va dispărea. De ce să nu profit până atunci? Deci, mă hotărâsem, mergeam diseară acolo.
-Alo? Alex, am o rugăminte, spun eu după ce-mi răspunsese la telefon.
-Care-i treaba?
-Poți, te rog, să o ajuți tu pe mama? Astăzi este ziua aia în care are nevoie de ajutor cu bagajele, îi explic eu în timp ce mă încălțam să plec la cafenea.
-Mâncare, deci mă bag, râde zgomotos în urechea mea.
-Dar vezi să-mi lași și mie ceva, continui conversația băgând cheia în broască și plecând.
CITEȘTI
A beautiful mind / Volumul 1
Romantizm|LGBT| "Am lăsat întunericul să ne învăluie în această mantie a zăpezii. Ca totul din jurul nostru să dispară și să fim doar noi în acest neant" "Ne-am cunoscut dintr-o întâmplare de la naștere și s-a ajuns la o dragoste atât de profundă și...
