★ dragoste | new adult | sport | 'one of us is famous'
Easton Hawkins schimbă echipele pentru sezonul 2021 și se trezește în fața unui moment crucial din cariera sa. Credea că va tranzita foarte ușor echipele, însă îi ia destul de mult timp pentru a...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Am crezut că două săptămâni voi fi foarte liniștit în casa mea închiriată din Positano. Îmi făcusem un program pe care să îl urmez, totul era pregătit pentru a lucra a mă pune în poziția potrivită pentru Imola. Oh, totul era exact ce trebuia până când telefonul meu a sunat, iar programul a fost stricat.
În a patra zi de liniște, Jack, șeful echipei, m-a sunat și m-a rugat să merg la sediul echipei pentru antrenamente. Acesta este codul secret pentru simulator. Așadar, în a cincea zi liberă, cu o săptămână înainte de cursa din Italia, sunt în drum spre Londra. Deloc pregătit, deloc fericit și în nici un caz mulțumit, însă Jack este un om uimitor și știu că îmi vrea doar binele.
Ultimele patru zile au fost destul de plictisitoare. Pline cu antrenamente fizice pentru că Luke, antrenorul meu, a fost pus pe treabă. Oricât de mult aș lucra, Luke reușește să mă facă să simt durere în tot corpul. El spune că acesta este modul prin care mă voi menține, însă doar cred că se răzbună pe mine și atât.
— Mă întreb de ce credeai că vei avea două săptămâni pentru lenevit, vocea lui îmi face părul de pe spate să se ridice.
Ca antrenor personal, Luke se ocupă cu antrenamentele mele fizice și pentru asta este mereu în jurul meu. Indiferent de locul în care aleg să îmi petrec zilele, Luke este acolo ca o umbră. Nu e nimic rău, însă uneori pare foarte ciudat. Cel puțin pentru el, cred. În timpul sezonului, nu poate face prea multe. Asta dacă nu are legătură cu mine și corpul meu. Beneficiile acestui job sunt călătoritul și faptul că ești plătit să călătorești. Apoi, sunt o persoană uimitoare.
— Nu am crezut, îmi dau ochii peste cap, am sperat că voi avea timpul pentru mine.
— Mereu ai fost mai prost, spune serios.
Îmi ridic degetul mijlociu și i-l ofer fericit. Să ai mereu o persoană care să se țină după tine, nu sună bine, dar ca aceea persoană să fie prietenul tău din copilărie este și mai oribil. Ne cunoaștem din clasa a șasea și de atunci suntem de nedespărțit. La propriu și la figurat. Luke este singurul care a rămas lângă mine în tot timpul în care nu îi acordam atenție pentru că eram mult mai interesat de karting. Cred că solidaritatea lui a ajutat prietenia noastră. Imediat ce am avansat, Luke a fost lângă mine, iar acum suntem legați unul de altul.
— Am ajuns, domnilor, șoferul ne informează.
— Mulțumim, Luke îi răspunde și deschide portiera pentru mine.
Cobor și închid după mine ușa mașinii. Bagajele noastre sunt deja la hotel pentru că atunci când am ajuns câțiva angajați Zanardi ne așteptau la aeroport. Dacă bagajele mele au ajuns la hotel, eu am fost condus spre sediul de lângă Londra. Luke este doar un prieten bun.
Pășim spre clădirea mare și minimalistă. Aproape toată este făcută din sticlă. Geamuri peste tot. Atunci când intru înăuntru, știu ce mă așteaptă, însă tot sunt luat prin surprindere. Pe toată suprafața podelei, sunt modelele fostelor monoposturi de la început și până în prezent. Este uimitor să vezi toată istoria echipei într-o singură încăpere și dacă ești pasionat este mai intens.
