𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟎

723 98 27
                                    

— Ce urmează? reușesc să rostesc după ce urc în mașină ajutată de un Easton la fel de amețit

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


— Ce urmează? reușesc să rostesc după ce urc în mașină ajutată de un Easton la fel de amețit.

Mai putem folosi cuvântul amețiți pentru a ne descrie starea? Tot turul nostru a fost un concurs de cine poate termina paharul de vin până la următorul punct în care o nouă sticlă de vin ne aștepta. Nu îmi mai aduc aminte prea multe despre acele picturi, sculpturi sau pietre, ci îmi amintesc fiecare loc în care o sticlă de vin ne aștepta. După atâtea pahare de vin nu cred că amețiți este cuvântul potrivit pentru noi.

Simt cum capul mi se învârte și totul pare atât de relaxat și ușor. Sunt beată. Nu cred că există un alt termen pentru felul în care mă simt și jur că este o senzație uimitoare. Mai ales când lângă tine este cinvea în aceeași situație. Este foarte tare să fii beat împreună cu cineva, iar Easton este o companie mult prea plăcută.

Această plimbare prin muzeu va rămâne preferata mea pentru totdeauna. Nicio altă excursie la muzeu nu o poate egala. Am fost eu, Easton, artă, vin și amintiri, exact cum a promis.

Mă așez mai bine pe scaunul meu și mă întorc spre Easton care stă lângă mine. Pe fața lui găsesc aceeași liniște pe care o simt și eu, iar asta mă face să zâmbesc. Niciodată nu am crezut ca alcoolul poate fi bun la ceva, însă aș minți dacă aș spune că nu îmi place felul în care mă simt. Relaxată, fericită, ușoară. Easton este la fel chiar dacă nu o spune.

— Nu știu, nu aveam nimic planificat, însă credeam că îmi voi da seama pe parcursul turului, ridică din umeri amuzant. Acum, capul este gol. Ce propui? întreabă serios.

Ridic din umeri și eu. Nu știu ce am putea face altceva în afară de a bea. Nu cunosc multe locuri de vizitat când ești beat prin Imola, iar noi suntem prea amețiți pentru a vizita ceva.

Nu, amețiți sună mult mai bine decât beți. Voi folosi acest termen chiar dacă nu se potrivește.

Zâmbesc ca o nebună, însă în capul meu această alegere a termenilor pare a fi foarte interesantă și importantă. Îmi ridic privirea spre a lui și îmi mijesc ochii atentă. În mintea mea este doar o întrebare care mă bântuie și nu mă pot abține din a vorbi.

— Ai voie să bei în timpul sezonului? tonul meu este unul serios.

Easton mă privește împietrit și apoi începe să râdă. Este un râs adânc, amuzat, relaxat și parcă mă atrage și pe mine în plasa lui. Ba chiar chicotesc puțin înainte de a-mi aduce aminte că sunt serioasă și curioasă. Îl privesc intens, încercând să îi transmit că vreau un răspuns sincer.

— Nu glumești, concluzionează după ce se oprește din râs. Nu ar fi ca și cum nu am băut o sticlă până acum, își dă ochii peste cap.  Pot cu măsură și fără să creez probleme, adaugă tărăgănat.

— Oh, atunci să continuăm să bem, chicotesc. Nu putem merge pe undeva pentru că tu ești tu și amândoi suntem amețiți, chicotesc pentru mine când rostesc termenul minune. Nu am mai băut demult și nici nu îmi stă în fire, însă pare o idee bună.

Pierdut în cercuriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum