𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟒

675 95 27
                                    

Ochii mei sunt lipiți de ecranul laptopului și urmăresc fiecare moment pe care televiziunea mi-l oferă de acolo

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Ochii mei sunt lipiți de ecranul laptopului și urmăresc fiecare moment pe care televiziunea mi-l oferă de acolo. E duminică, e cursă, iar eu am organizată ziua în jurul acestui moment. Deși mai este o oră până când începe cursa, îmi place să intru să văd această pregătire. Acum, sunt mai nerăbdătoare cu fiecare cadru care îl cuprinde pe Easton.

Toată săptămâna, m-am gândit la situația aceasta. Am încercat să îmi spun că este în regulă, că nu înseamnă nimic și nu sunt singura persoană din lume care poate spune că s-a culcat cu Easton. Totuși, a fost destul de greu să fac acest gând să dispară.

Când am ajuns acasă în acea zi, Kenny s-a uitat la mine de parcă aș fi fost vreo vedetă și a aruncat pe sub bărbie un „miroși a sex". Părinții mei nu au spus nimic și probabil că nici nu ar avea ce spune. Nu am făcut nimic greșit și oricum nimeni ar putea să mă judece. Pentru ce? Aș minți dacă nu aș spune că după ce am ajuns în camera mea, mi-am mirosit pielea. Nici nu știu cum miroase sexul. La naiba!

Următorul salt al săptămânii a fost să mă întâlnesc cu Josie, care s-a ținut de capul până am acceptat să ne vedem. A trebuit să îi povestesc toată seara, iar când am răspuns afirmativ la întrebarea dacă am făcut sex, m-a felicitat. A spus că se aștepta să ajungem acolo, chiar a făcut un pariu cu Matteo și a câștigat.

A pariat că vom ajunge în același pat în mai puțin de două zile.

La naiba de nu s-a întâmplat exact așa!

Restul timpului meu a fost ocupat cu diferiți clienți, cu citit și scris. Inspirația mea mă urmărește și am scris mai mult aceste zile decât am făcut-o luna trecută. Trebuie să îi dau aceste credite lui Easton pentru că el este cel care mă inspiră. Nu știu cum, însă de când vorbim nu mă pot opri din visat cu ochii deschiși. Nu mă plâng, totuși, pentru că această visare se mută pe foile mele.

Despre vorbitul cu el, aș spunea spune că este acolo, însă încerc să o fac în măsuri cât mai mici. Încerc din răsputeri să sper la prea multe și să mă gândesc la ceva nerealist. Am încercat să vorbesc destul de puțin cu el și mi-a ieșit având în vedere timpul său limitat.

De dimineață, însă, am vorbit ceva. Mi-a trimis câteva mesaje în care mi-a povestit despre cum se simte, ce așteptări are de la cursă și cum crede că poate câștiga. Am fost de acord cu el în fiecare moment pentru că și eu cred că are șanse mari să câștige această cursă. Pleacă dintr-un loc bun și nimic nu poate merge prost.

Fața lui apare pe ecran și zâmbesc. Își aranjează echipamentul, mergând printre mecanici împreună cu Luke. Este ceva normal să îi vezi împreună. Oriunde îl vezi pe Easton este și Luke. Ceea ce face acest duo să fie și mai simpatic este că sunt prieteni din copilărie. Unul este șofer, iar celălalt este antrenor, dar amândoi se distrează împreună.

De obicei, mă uitam aceste curse împreună cu tatăl meu și Kenny pe canapea, însă astăzi nu o fac. Astăzi, sunt în camera mea, în fața laptopului împreună cu Josie. Este prima dată când vrea de bunăvoie să se uite la o cursă și mi se pare șocant. Aș fi ales camera mea oricum pentru că mi se pare destul de jenant să stau cu ei acum când amândoi bănuiesc anumite lucruri. Adevărate sau nu, tot nu este drăguț.

Pierdut în cercuriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum