Capitolul 14

2.5K 90 2
                                    

Coboram la parter și eu ma indrept catre bucatarie iar el se așează  pe canapeaua din living și butonează canalele. Se oprește pe un canal unde se derulează un meci de fotbal. Îl vad cât de concentrat urmărește tot ce se întâmplă acolo și ma întreb dacă toate astea sunt măcar reale. Eu, gătind linistita în bucătărie și băiatul de care îmi place stand pe canapea si uitandu-se  la un meci de fotbal.

Scot o bucata de carne de curcan din frigider și o pregătesc pentru a o introduce la cuptor după care scot câteva legume și le pun langa carne. Voi face curcan în sos de portocale după o reteta luata dintr-o carte de bucate.

Asa as vrea sa arate toate serile mele.  ma întristez pentru ca știu ca asta nu va fi posibil. Tot ce se întâmplă aici este trecător, peste câteva luni amândoi plecând pe drumuri diferite, departe unul de celalalt. Ma întreb de ce trebuie sa fie asa? De ce fericirea nu durează?

Alex ma surprinde și vine în spatele meu prinzandu-ma în brate.

- Cat de sexy ești când gătești, spune cu fața în parul meu.

Eu continui sa storc portocalele pentru sos și întorc capul intr-o parte ca sa-i dau un sarut scurt și sa-i fac din ochi.

- La ce te gândeai, ma întreabă? Te-am văzut abătuta.

- Of! La faptul ca peste doua luni totul se va termina. Ma șterg pe mâini și ma întorc spre el. Îmi asez bratele  după gatul lui. M-ai făcut foarte fericita astăzi. Ce am trăit cu tine intr-o zi, nu am trăit cu nimeni niciodată și nu vreau sa se termine.

Îmi îndepărtează o șuviță de par căzută pe față.

- Poate nu ma crezi, dar și tu m-ai făcut fericit azi. Și pentru mine tot ce se întâmplă este nou. După cum ai aflat, eu nu sunt obișnuit cu relații, pentru ca niciodată nu am avut una. Nu știu sa ma port frumos cu o fata, pentru ca niciodată nu am vrut asta.  Cu tine este diferit, ma faci sa vreau sa fiu bun, ma faci sa vreau sa te fac sa zâmbești și dacă ar fi după mine te-as saruta non-stop. Sper că îmi și iese.

Pe chipul meu apare un zâmbet larg și de data asta eu sunt cea care îl trage pe el intr-un sărut pasional. Îi arat ca vreau mai mult bagandu-mi limba în gura lui și muscandu-l ușor de buza de jos. El ma ridica pe blatul de bucatarie și își face loc între picioarele mele depărtate. Isi baga mâinile pe sub tricoul meu și ma mângâie pe spate. Observând ca nu am sutien își muta mâinile în fata și îmi prinde sanii în palme framantandu-i usor. Se apasă peste mine și ii simt penisul tare. Ne desprindem unul de celalalt  și el spune aproape tusind.

- Cred ca ar fi bine sa te las sa termini mâncarea.

-  Da, abia spun eu. Cred ca ar trebui sa ma lași.

- Putem continua dupa, imi face el cu ochiul și cu greu iși ia mâinile de pe mine.
Ii mai dau un sărut scurt pe buze și pleacă din nou pe canapea, luându-si o sticla de apa cu el.

Cu un zâmbet tamp pe față, continui reteta pe care  o am memorata in minte.

O ora mai târziu,  Alex ma ajuta cu pregatirile și ne așezăm amândoi la masa. Desface o sticla de vin rosu și toarnă în pahare.

- Eu nu prea beau, spun.

- Nu? Eu am auzit altceva, spune zambind. O spune intr-un fel frumos, fără sa ma facă sa ma simt prost.

Ma incrunt iar el continua.

- Iar ai uitat ca avem prieteni comuni. Ceva, ceva tot am auzit și eu despre tine.

- Dacă te referi la petrecerile din anii trecuți pot sa spun ca sunt vremuri apuse deja. A fost o perioada în care am vrut sa fiu și eu rebela. Sa experimentez mai degrabă. Au fost câteva petreceri la care m-am îmbătat prea tare, nu mi-a placut și am ieșit din asta. Da, am făcut niște prostii de care nici nu vreau sa îmi aduc aminte, dar toți suntem tineri și neexperimentați.

- Corect, spune el. Nu mi te imaginez beata. Cred că ești mai dulce decât atunci când ești treaza.

-  Se poate rezolva, spun eu râzând. Dar sa fim doar noi. Nu ma mai îmbăt în public.
Rade și gustă din carnea pe care am gătit-o.

-  Mmmm Emma, e delicios. Chiar te pricepi.

- Ti-am zis eu, spun mandra și îmi îndrept spatele.

- Promite-mi ca îmi vei mai găti de acum.

- Dacă vom mai avea ocazia, iti promit.

- Sigur ca vom mai avea. Părinții tăi vor fi plecați toată săptămâna, nu? putem rămâne aici dacă vrei. Învățăm împreună pentru examene.

Asta nu suna atat de rău. M-ar ajuta prezenta lui în momentele astea, mai ales ca părinților mei nici nu le-a pasat ca ma lasă singura.

- Bine, spun eu entuziasmata.

- Ești de acord? Ma întreabă mirat. Se apleacă spre mine ca să mă sărute. Doar ca eu nu mai dorm pe canapea, sa știi. Mi-a ajuns o noapte.

- Jumătate, îl corectez și zambesc cu gura încă lipita de a lui.

- Ma rog, înțelegi tu, spune  și se depărtează ca sa își termine mâncarea.

Ma ajuta sa strâng masa și eu pun vasele în mașină de spalat  dupa care ne așezăm pe canapea.

- Ne uitam la un film? Ma întreabă.

- Da, doar ca nu îți promit ca voi prinde finalul. Mereu adorm la filme.

- Atâta timp cât nu adormi pe mine ca sa îmi lași vreo bala pe tricou, pot sa accept.

Ii dau un pumn zdravăn peste umăr iar el rade zgomotos în timp ce își freacă locul lovit.

-  Auuu, nu credeam ca ai atâta putere.

-  Alege filmul, eu merg sa fac floricele.

- Da, doamna! Se preface el serios.

 
- Sper ca nu voiai un film romantic, spune când ma întorc de la bucătărie.

- Ba da, chiar la un film romantic  ma gândeam.

- În cazul asta, vom adormi amândoi.  Azi aleg eu mâine tu. E bine asa?

-  Bine, bine, cedez eu.

Alege un film de acțiune și îmi garantează ca n-o sa ma plictisesc, dar după douăzeci de minute, eu ma fac mai comoda în canapea și adorm buștean.

- Hei, aud vocea lui șoptita în timp ce ma mângâie pe față. Hai sa mergem sus.

Semiadormita, incuviintez,  ma ridic și urcam pe scări. Ajunși în camera, el intra în baie iar eu ma duc la fereastra. Vad ca a început sa ploua și ma uit la stropii de ploaie care curg atât de natural în lac. Apa ii primește cu bucurie, absorbind tot, iar copacii și florile din jur dansează pentru ca li se da viata. Este un tablou atât de frumos, natura în toată splendoarea ei, fără nici o mana umana care sa-i deranjeze existenta.

- Iti place ploaia? Se așează in spatele meu și ma strânge în brate.

- Da, ii răspund, neluandu-mi privirea de afara și asezandu-mi palmele peste mâinile lui.  Mereu m-a liniștit. Știi, eu sunt genul acela de fata care iubește sa  citeasca o carte în timp ce afara ploua.  Plictisitoare, nu?

- Poți fi oricum, numai plictisitoare nu. Ești inteligenta, ai simțul umorului, stii sa gătești, faci sport. Sa nu mai spun ce efect are corpul tau asupra băieților. Oricine ar vrea sa te aibă.  Deci nu, nu ești plictisitoare.  Ești foarte interesanta chiar. Și ești A MEA, spune și ma saruta pe obraz.

- Chiar sunt a ta? ma întorc cu fata la el și ma sprijin cu spatele de ferestra. El continua sa ma tina în brate.

- Mhmm, dar tu vrei sa fi a mea? Își așează palma pe obrazul meu și ma mângâie ușor cu degetul mare.

Închid ochii și fără sa  gândesc prea mult ii răspund:

- Fa-ma a ta!

ABOUT USUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum