Capitolul 48

2.1K 88 2
                                    

Emma pov:

Lumina soarelui îmi încălzește fața. Încerc sa ma trezesc din cel mai lung somn pe care l-am avut în ultimele 5 săptămâni. Îmi strâng tare ochii. Duc mana la bucata rasă de pe scalp, acolo unde se ascunde o cicatrice urata. Mă doare. Renunț la somn și ma cuibăresc mai bine în căldura de lângă mine.

- Neața, șoptește Alex în timp ce ma trage în bratele lui și ma saruta pe crestet.

Ieri medicii m-au externat și am rămas la el acasă, pentru ca starea de sănătate nu-mi permite inca sa zbor.

Il cuprind și eu strâns și gem incet. Inima mi-e plina de tot felul de emoții. Alături de el, ma simt din nou întreaga. Ne-au despărțit atatea secrete, dar acum, când în sfârșit nu mai sunt bariere între noi si când în sfârșit am acceptat totul, ma simt completa.

- Neata, ii șoptesc drept raspuns.

Ridic capul ca să îl privesc. Are parul ciufulit iar ochii lui negrii, ma țintuiesc. Zâmbește în stilul lui arogant si ma saruta de buze. Ii trec mâinile peste umeri, fericita ca îl pot simți din nou. Îmi cuprinde un picior și mi-l pune cu grija în jurul lui. Ma așează astfel încât sa ii simt erectia exact acolo unde îmi doresc.

- Mulțumesc pentru ca ai rămas cu mine.

- Sunt unde îmi doresc sa fiu, ii răspund zăpăcita de senzațiile care ma încearcă.

Își trece mana peste spatele meu și ma saruta din nou....cu mai multa pasiune. Isi baga mana pe sub maioul de pe mine și urca pana când îmi găsește sanii. Senzațiile cresc pe interior, în momentul in care imi dezmiarda sfarcurile cu degetul mare. Îl doresc atat de mult încât doare.

Ma ridica în șezut și îmi scoate maioul dupa care  ma lasa pe spate si se pozitioneaza deasupra mea. Se poarta atat de gingaș cu mine, de parca i-ar fi frica sa nu ma sparg. Sfârcurile întărite si hipersensibile ma fac sa gem atunci când se ating de pieptul lui tare. Geme în gura mea, in timp ce se împinge înainte și înapoi peste clitorisul meu. Senzația ma cutremura, toate terminațiile fiind gata sa explodeze.
Il vreau. Îl doresc mai mult decât am crezut ca este posibil. Dar chiar în acel moment îl simt ca o lasă mai moale. Isi trece buzele peste gatul meu. Ma saruta incet si spune:

- Nu putem. Știi ce a spus doctorul.  Ar fi un efort prea mare.

Vreau sa ii raspund ca nu trebuie sa le luam după doctor, dar are dreptate. Nu putem risca. Asa ca închid ochii si nu mai spun nimic.

Respirația si gafaielile noastre umplu linistea din incapere. Fața lui inca este ascunsa în gatul meu. Barba nerasa ma zgaraie pe pielea care si asa tânjește cu disperare după atingerea lui.

- Hai sa luam micul dejun, îmi spune cu toată stăpânirea de sine.

Imi saruta varful nasului, dupa care se ridica și imbraca un tricou.

Pufnesc nesatisfăcuta si îmi acopăr fața cu o perna.

******
Cateva ore mai tarziu, stau intinsa confortabil pe un șezlong de pe terasa de la dormitorul lui Alex și privesc spre ultimele raze de soare care se pierd în mare.

- Cineva s-a trezit, îmi spune Alex și se apropie de mine. Ai dormit mai bine de doua ore.

Nici nu-mi dădusem seama ca a trecut atata timp.

- Cred ca este efectul pastilelor, ii răspund. Vino încoace. Ma dau intr-o parte si ii fac semn sa se întindă lângă mine.

Se aseaza și ma trage în bratele lui. Imi pun capul pe pieptul lui si ii simt inima bătând in ritmul ei normal. Se apleaca și ma saruta pe crestet.

- Nu credeam ca o sa te mai țin vreodată asa, îmi mărturisește el.

Ridic privirea spre el și zambesc trist.

- Sincer? Nici eu.

Il vad ca ar mai vrea sa spună ceva, dar tace. Isi îndreaptă privirea spre mare și oftează.
Soarele a apus deja iar plaja este aproape goală. Cerul senin scoate la iveala sute de stele.

Stam asa pret de cateva minute, fără sa ne vorbim,  în tăcere absoluta fiecare cu gândurile lui, bucurandu-ne unul de celalalt.

- Momentul în care îți dai seama ca poți iubi pe cineva mai mult decât pe tine însuți, este unul dintre cele mai importante momente din viata, spun eu dintr-o data.

El continua sa tacă și sa se uite spre orizont.

- Iar eu te iubesc pe tine mai mult decât propria viata.

Ii întorc fața spre mine, după câte ridic capul  și îl sărut. Nu-mi dezlipesc buzele de ale lui în timp ce mana mi-o bag pe sub tricou, mangaindu-i abdomenul tare. Nu protestează deloc, ba chiar ma trage mai aproape de el și geme când îmi bag limba mai adânc în gura lui. 

- Vreau sa facem dragoste, ii șoptesc la ureche.

El rade și ma strânge tare in brate.

- Nu te juca cu mintea unui bărbat disperat ca mine. Nu cred ca îți imaginezi cât de mult te doresc.

Oftez bosumflata și îmi asez din nou capul pe pieptul lui.

- Dar chiar vreau, recunosc eu timid.

- Și chiar de ar fi posibil, ai vrea aici?

- Da, de ce nu aici?

Începe din nou sa rada.

- Alo? Stiti cumva unde este Emma? Ce ați făcut cu iubita mea? Ea nu era înnebunită după sex și nu trăgea de mine în halul asta.

- Nu-i adevărat, ii răspund eu si mai bosumflata. Sunt stresata și mi-a fost dor de tine.

Zâmbește ușor și îmi saruta din nou creștetul.

- Și mie mi-a fost dor de tine, îmi spune după câteva minute de pauza, dar eu aud ca prin vis.

Închid înapoi ochii și adorm dusa în bratele omului pe care îl iubesc cel mai mult din lumea asta.

*****
Alex pov:

Ma uit la ea  și nu-mi vine sa cred ca am trecut prin atatea și ca ea este tot lângă mine. Doarme buștean și își ține mâinile strânse în jurul bratelor mele, ca și cum i-ar fi frica sa nu dispar.

Zambesc iar la gândurile indecente care imi trec prin minte.  O doresc și eu atat de mult...dar pe ea...n-am vazut-o niciodată atat de dornica. Oftez! Închid ochii...

„Doamne, iti mulțumesc pentru ca nu mi-ai luat-o. Ceea ce simt pentru ea....e mai presus de cuvinte. Iubirea pe care i-o port ...este copleșitoare...este imensa. Si știu, în străfundul sufletului meu, ca de asta mi-ai adus-o inapoi. Pentru ca, pentru mine, dacă  nu ar fi ea, nu ar fi niciodată altcineva.”

- Te iubesc...te iubesc atat de mult, ii șoptesc dar știu ca nu ma aude.

Mi se pare ca o iubesc de-o viata întreaga. Inspir adânc. Stiu ca ea este aerul pe are il respir. Si mai stiu un lucru sigur: că trebuie sa imi petrec restul vieții alături de ea....și de ei.... de copiii mei.















ABOUT USUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum