Capitolul 40

2.1K 80 0
                                    


Ne plimbam de ceva vreme pe plaja tinandu-ne toti patru de mana, exact ca in desenul fetitei mele de acum ceva vreme. Casele arata superb, soarele se pregătește de apus, simt nisipul sub tălpile goale, ii am pe ei lângă mine...mi-e bine.

Copiii se dezlipesc de noi atunci când vad un loc de joaca. Se iau la întrecere care ajunge primul. Pe Alex îl bufnește rasul.

- Clar Aris are atitudine de sportiv. O sa-l iau cu mine la antrenamente dacă îl lași.

- Daa, sigur ca vreau. Ar fi o oportunitate importanta pentru el.

Ne așezăm pe nisip și îmi sprijin capul pe umărul sau în timp ce privim copiii cum se joaca.

Zâmbește când o vede pe Mia ca se intimidează atunci când un băiețel se apropie de ea.

- Cat de mult iti seamana Mia,  spune el. E la fel de timida și firava ca și tine.

„Iar Aris îți seamănă tie” as vrea sa adaug eu, dar ma abțin. Îl privesc.

Doamne cât e de frumos, cu parul ciufulit de vânt și cu ochii ascunși în spatele ochelarilor de soare. Ma vede ca ma uit la el, îmi zâmbește și ma saruta pe frunte.
Închid ochii și ma bucur de dovada de afecțiune pe care Alex mi-o arata. Ii simt respiratia lângă ureche și ma infior.

- Mirosi atat de bine. E înfricoșător cât de repede ma pierd în tine.

Ma trec fiori si oftez usor.

Îmi ridica fața și ma privește atat de intens încât ma intimidează.

Aris și Mia se apropie, întrerupând tot ce se putea spune...sau face.

- Ne este foame, ne putem întoarce?

Alex se ridica după care imi întinde mana și  ma ajuta și pe mine.

- Haideți, ne așteaptă o masa delicioasa acasă.

Copiii o iau la fuga din nou, intrecandu-se care sa ajungă primul la casa lui Alex, iar noi pornim pe urmele lor, tinandu-ne degetele de la maini împletite și leganandu-ne bratele în joaca.

*******

- Miroase delicios, spun eu în timp ce ne așezăm la masa.

- Va rog sa va serviți. Este curcan cu sparanghel și spaghete.

Alex toarnă în paharele noastre vin, iar pe copii ii servește cu limonada.

- Mmm, foarte bun, răspunde și Aris. Maine ce facem? Continua el.

- Maine seara am meci, veniți cu mine. Iar dimineata ne bucuram de ocean și de plaja. Dacă voi vreți sa facem altceva, spuneți.

- Nu, nu, e perfect. Îl aprob eu. Abia așteptăm să te vedem jucând.

- Sunteți invitații mei, atunci.

Cine este ușoară iar atmosfera relaxanta. Mancarea este delicioasa, iar atunci când apare desertul, copiii sunt extaziați.

După cină, Alex le dăruiește copiilor tot felul de cadouri, iar noi trancanim despre serviciul meu. Ii spun cât de apreciat este restaurantul meu și cât de mandra sunt de tot ce am reușit sa fac pana acum.

El ma felicita și îmi spune ca nici nu ar fi avut alte așteptări de la mine. Ca sunt o femeie puternica și ca este foarte mândru de mine.

Ii anunț pe copiii ca este ora de culcare, iar Alex se oferă sa ne arate camerele, punandu-i pe ei sa își aleagă ce camera vor. Aris și Mia își aleg o camera de oaspeti mare, cu un pat de culoarea ciocolatei, care te îndeamnă la odihna de cum te așezi.

Le facem împreună ritalul de seara, eu facandu-le duș, iar el ajutandu-i sa își îmbrace pijamalele și bagandu-i în pat.

- Recunosc ca nu e ușor deloc, spune el în timp ce ne întoarcem în bucătărie, după ce copiii au adormit.

Te obișnuiești în timp, îl dojenesc eu. Acum e chiar ușor, de când au mai crescut. Sa fi văzut când erau mici, ce distracție era. Singura cu amândoi.

Întoarce capul spre mine si face ochii mari.

- De ce singura?

Rămân nemișcata când îl aud. Nu mi-am dat seama ce am spus.

Îmi înmânează un pahar cu vin și se apropie de mine.

- Emma, ce e? Ți s-au tensionat toți mușchii. Am spus ceva greșit?

- Nu, nimic. Doar ca nu îmi place sa vorbesc despre asta.

- Atunci nu vorbim.

Îmi ridic privirea și vad ca se uita la mine. Ma privește cu ochii plini de tandrețe. Ma ia de mana.

- Hai sus.

Incuvijntez. Ii sunt recunoscătoare ca nu a insistat. Știu ca trebuie sa afle adevărul, dar încă nu sunt pregătită.

Urcam scările iar el îmi deschide ușa dormitorului sau.

- Asta e locul meu preferat din toată casa.

E uimitor, rămân fără cuvinte.

Un pat imens, cu vedere directa spre mare. Un perete uriaș din sticla, care desparte camera de o terasa la fel de imensa.
Ma îndrept spre terasa. Simt briza care sufla dinspre mare.

Tresar când ii simt bratele cuprinzandu-mi mijlocul. Ma trage aproape, cu spatele pe pieptul sau, depunandu-mi sărutări pe tot gatul.

- Ai o casa uimitoare, ii spun, încercând sa raman coerenta.

Îmi sarută locul din spatele urechii, iar pe mine ma trec toți fiorii.

- Iti mulțumesc, spune în timp ce  ma lipește mai tare de el.

Ma întorc spre el. Râvnesc prea tare după el. Il mușc ușor de buza de jos, iar el ofteaza. Îi ridic marginea tricoului și îmi trec degetele peste abdomenul tare.

- Te vreau, ii șoptesc, după ce îl mușc de lobul urechii.

- Sunt al tău,  spune și îmi oferă cel mai sexy zâmbet pe care l-am văzut vreodată.

După care gura lui aluneca peste a mea. Isi trece buzele incet peste ale mele, lingandu-le. Are gust de tot ce înseamnă doar el...Alex...bărbatul care mi-a acaparat viata și sufletul.

Ma ridica, punandu-mi picioarele în jurul lui, după care ma lipește cu spatele de peretele de sticla.  Imi mângâie coapsele goale, pana ajunge la fese, pe care le strânge tare prin materialul blugilor scurti. Ii dau tricoul jos și ii mângâi spatele cu degetele, în timp ce îmi trec limba pe gatul lui. 

Ma așează pe pat, după care imi scoate blugii, tricoul și chiloții. Se dezbracă și el, iar eu simt un val de dorința doar vazandu-l gol.

Vine spre mine si nu-mi da timp sa gândesc. Își apasă buzele de ale mele, după care ma cuprinde de solduri și se împinge tot în mine. Gem incet, copleșită de senzația de plin.

Ma saruta blând in timp ce stabileste ritmul,  iar eu îmi infing degetele în umerii lui solizi.

- Ah, iubito, geme el, miscandu-si soldurile, intrând și ieșind din mine. 

Corpul lui aluneca peste al meu, impingandu-se cat mai adânc posibil. Respir precipitat, simțind ca ma apropii de punctul culminant. Inima imi bubuie în urechi, iar plăcerea ma sfâșie.

- Da, Emma, da! Geme el, iar eu simt ca nu ma mai pot abține nici măcar o secunda.

Coapsele mi se încordează, senzația ma copleșește  și ma las împinsă de multitudinea de trăiri pe care le simt.  Trupul lui Alex ma urmează, cutremurandu-se , gemand cuvinte de placere.

Ne strângem în brate, fără sa ne vorbim. Respirația începe sa ni se liniștească. Îl privesc în ochi.

- Imi dai dependenta, spune el soptit, după care imi depune un  sărut pe vârful nasului.

Închid ochii și simt ca sunt a lui. In toate modurile posibile. Pierduta în el, intr-un mod atat de intens încât ma infior.

- Ma bucur, ii spun eu zambind după ce deschid ochii.

ABOUT USUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum