𝐷𝑜𝑎𝑟 𝑜 𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒

Capitolul 12

A doua zi mă trezesc cu o durere de cap și o tuse seacă.
Mă ridic din pat dar simțeam că mi învârte capul.
Ajung cumva la baie să iau un medicament . Când închid ușa dulapului de medicamente, îmi zăresc chipul obosit în oglindă. Mă privesc pentru câteva minute și oftez.
Aveam din nou acele cearcăne de care am crezut că voi scăpa.
Cu toate că arătam de zici că sunt ieșită dintr-un șifonier plin cu haine, mă simțeam sufletește bine. Împăcată.
― Și plânsul e bun la ceva , îmi spun pentru mine.
Dau drumul la apă rece și mă spăl pe față.
După ce îmi termin rutina , mă duc în bucătărie.
Astăzi nu lucram deoarece îmi cerusem liber pentru a mă pregăti pentru plecare.
Deși plecam doar mâine dimineață , trebuia să îmi termin bagajul .Aseară nu am mai fost de nici o treabă și nu am reușit decât să pun nici jumătate din ele. Deși plecam doar pentru un weekend, aveam nevoie de multe lucruri.
În casă era o liniște plăcută. Mă uit la ceas și văd că e doar șapte și jumătate.
Îmi pun cafea în aparat și dau drumul.
Între timp îmi iau laptele din frigider și zahărul din dulap.
După ce cafeaua este gata, mă așez la masă și priveam într-un punct anume.
Eram atât de concentrată încât nici nu am auzit când Daisy a venit și ea în bucătărie.
― Bună dimineața, Ema.
― Bună dimineața, Daisy.
― Ești bine?
― Da. Mă trezisem cu o durere de cap și o tuse seacă dar am luat un medicament și deja simt că își face efectul.
― Atunci e bine. Va trebui să ai mai multă grijă de tine.
― Da... De ce te-ai trezit atât de devreme?
― A trebuit să îi dau laptele lui Beth și astăzi ajunge și mama lui Peter .
― Da, uitasem. La ce oră ajunge?
― A spus că în jurul orei paisprezece dar oricum trebuie să îmi termin și eu bagajul de făcut.
― Da la fel și eu.
― Parcă văd că îmi pun o grămadă de lucruri și nu voi purta nici jumătate.
― Da, așa pățesc și eu.
Râdem amândouă pe seama bagajului.
― Daisy, vrei cafea ?
― Stai liniștită că îmi fac eu .
― Am făcut oricum mai multă. Știi cât de multă cafea se bea în această casă.
― Mie îmi zici? Eu fără cafea , aș fi ca un robot pe aici.
― Și eu.
După ce își toarnă cafea se așează pe scaun lângă mine. Se întoarce spre mine și mă întreabă cu glas domol:
―Sigur te simți bine ? Și nu mă refer la durerea de cap.
― Da, sunt bine. Mă simt împăcată, simt ca și cum mi-am luat o piatră de pe inimă. Tot sper undeva că această vacanță mă va face să mă simt mai bine.
― Daisy, tu trebuie să faci să te simți bine și sunt sigură că o să ne distrăm. Abia aștept să îi cunosc pe Julia, Lucas și micuțul Archie. Par niște persoane de treabă.
― Da și eu la fel aștept.
― Te-a mai căutat Gabriel?
― Nu. I-am acceptat invitația la cafea dar i-am spus că weekendul acesta nu pot. A rămas că îmi va scrie luni.
― Ema, dă-i o șansă. Poate nu este cum crezi tu.
― Daisy, am acceptat să ies cu el la o cafea dar voi vedea pe parcurs.
În timp ce povesteam, Peter ni se alătură și nouă.
― De ce nu dormi? îl întreabă Daisy.
― Nu mai pot și oricum astăzi sunt liber și nu trebuie să intru la muncă .
― Chiar de aceea să te odihnești.
― Mă simt bine și oricum va trebui să mă duc după mama și nu aș vrea să o fac să mă aștepte.
În timp ce povesteau ei , eu îmi arunc privirea spre ceas , era doar opt.
Trecuse destul de repede și aveam timp de toate. Deși zborul îl avem îl avem la șase dimineața, la trei și jumate cel târziu trebuie să ne trezim.
― Daisy, ai vorbit cu Roxanne ?
― Încă nu. I-am scris un mesaj dar nu mi-a răspuns.
― Mâine dimineață la ce oră trebuie să ne trezim? Eu mă gândeam în jurul orei trei și jumătate.
― Păi așa m-am gândit și eu . Având în vedere că facem o jumătate de oră până la aeroport dar trebuie să fim mai repede acolo. Dacă plecăm de acasă la ora patru ,e bine.
― Da.
După ce îmi termin cafeaua, mă retrag și mă pregătesc.
Ador momentele în care îmi beau cafeaua în pijama. Dar nu puteam sta toată ziua.
Mă retrag în baie, unde dau drumul la apă . În timp ce apa fierbinte curgea pe mine, gândul mi-a zburat la Gabriel.
Privirea lui, ochii lui, gura...aveam timp aici să îl analizez ca lumea. Pierdută în gânduri , iau gelul de duș și îl întind pe corpul meu.
La un moment dat aveam impresia că este lângă mine și îmi vorbește.
Lasă-mă să te ajut.
Ia gelul și își toarnă în mâinile lui , începe să mi-l întindă încet. Îi simțeam respirația caldă și atingerile lui pasionale.
Preț de câteva minute îmi șoptea la ureche :
― Ești atât de frumoasă ,Ema. Lasă-mă să te cunosc, lasă-mă să te ating. Să îți arăt ce înseamnă să faci dragoste cu adevărat.
Nu ziceam nimic și îmi puteam auzi inima bătând atât de tare încât aveam impresia că îmi va ieși din piept.
La un moment dat , mă întoarce și îi pot vedea ochii. Îmi ridică bărbia și mă sărută...atât de tandru, dur. Gurile noastre făceau dragoste cu o pasiune...
La un moment dat , aud o bătaie în ușă. Tresar și realizez că am fost atât de distrasă încât aveam impresia că este aici.
Răspund și era Daisy care avea nevoie de un medicament din dulap. Îi spun să intre .
De obicei nu mă deranja nimeni cât timp eram eu la baie dar acum Daisy avea nevoie urgent de un medicament pentru micuța Beth.
Odată ce mi-am îndepărtat toată spuma de pe mine, iau un prosop și mi-l înfășor în jurul taliei și ies din duș.
Mă privesc în oglindă și oftez.
Bravo, Ema. Ai ajuns să ai fantezii în duș.
Îmi iau halatul peste prosop și ies din duș.
Mă duc direct în dormitor.